de Cătălina Tăgârţă
Fie că nu puteţi adormi, fie că vă treziţi des în timpul nopţii, e bine să nu lăsaţi aceste semne neluate în seamă. Tulburările de acest fel cuprind, printre alte manifestări, insomniile (odihnă deficitară în raport cu calitatea sau cantitatea somnului), hipersomniile (o necesitate excesivă de a dormi) şi tulburările ritmului somn-stare de veghe. Oricare dintre acestea poate fi consecinţa unei cauze somatice, psihice, stres, program de viaţă dezordonat sau consum de substanţe excitante. Psiholog psihoterapeut Camelia Keren Izsak (foto) ne-a spus mai multe despre simptomele, cauzele şi tratamentul insomniei.
Diminuarea puterii de concentrare, unul dintre semne
„Insomnia poate să fie pasageră, tranzitorie sau o tulburare cronică dacă depăşeşte o lună. Trebuie distinşi insomniacii de persoanele care au un necesar redus de repaus. Diferenţa este dată de lipsa de dificultate la adormire, menţinerea somnului şi inexistenţa efectelor problematice specifice insomniei”, ne-a declarat psihoterapeutul Camelia Keren Izsak.
Simptomele insomniei pot fi: dureri de cap, oboseală, diminuarea puterii de concentrare, dureri musculare, scăderea randamentului şi schimbări ale dispoziţiei (iritabilitate, agresivitate, susceptibilitate, tristeţe, nemulţumire). Printre cauzele acesteia se numără: anxietatea, situaţiile-limită, stresul, atacurile de panică, lipsa de suport afectiv, grijile cotidiene, neliniştea până la găsirea unei soluţii sau lipsa suportului social. De asemenea, poate fi şi consecinţa fiziologică directă a unei condiţii medicale generale specifice precum: hipertiroidism, insuficienţă cardiacă congestivă, tulburare pulmonară obstructivă cronică, artrită sau insuficienţă renală.
Îndepărtaţi toate gândurile
Dacă treceţi printr-o tulburare de acest gen trebuie să vă schimbaţi modul de viaţă, să fiţi mai ordonaţi, să evitaţi excesele şi influenţa stresului şi să vă petreceţi timpul liber într-un mod plăcut. „E bine să vă amenajaţi o cameră pentru somn, curată, aerisită, în care să nu fie o lumină puternică, zgomote, televizor, calculator sau telefon, nici măcar cel mobil. Nu mâncaţi şi nu beţi în camera respectivă şi aveţi grijă să nu consumaţi energizante şi să nu vă înfuriaţi înainte de culcare. Dacă nu puteţi adormi părăsiţi patul şi încăperea. Citiţi sau ascultaţi o muzică liniştitoare până vi se face somn. Alungaţi gândurile care ţin de bilanţuri sau de planuri pentru a doua zi. Anumite evenimente neplăcute ar putea declanşa stări afective negative sau s-ar putea anticipa şi trăi anticipativ anumite situaţii şi emoţii puternice, expectante, ce pot amplifica starea de nelinişte”, ne-a mai spus specialista.
Un pahar cu lapte, un ceai calmant, cum ar fi cel de tei, sau o baie călduţă vă vor ajuta să adormiţi mai repede. Pentru persoanele religioase, rugăciunea poate readuce liniştea, calmul, speranţa şi împăcarea cu sine şi cu mediul exterior.
Psihoterapia e eficientă în tratarea insomniilor de orice grad. În urma diagnosticului, acestea dispar o dată cu tratarea tulburării. Pe lângă soluţionarea problemelor în cadrul şedinţelor de psihoterapie, pacientul va simţi beneficiul unui sprijin de specialitate, ascultare activă, suport afectiv, înţelegere şi remedierea unor frământări sufleteşti.
Apneea, o afecţiune ce se manifestă noaptea
„Apneea de somn este o afecţiune a aparatului respirator. Durata perioadei de oprire a fluxului de aer este de zece secunde, iar numărul episoadelor apneice variază de la 5 la 50 pe oră”, ne-a spus Veronica Şurlea, medic primar pneumolog. Principalele cauze ale acestei boli, numită şi SAS, sunt consumul de alcool şi obezitatea, dar poate apărea şi la cei care au probleme cu coloana vertebrală sau care au sindroamele Marfan sau Down ori la femeile aflate la menopauză. Persoana afectată se plânge de senzaţia de asfixiere, sufocare, anxietate intensă şi pauze de încetare a respiraţiei în timpul somnului. Se remarcă dificultatea în a se deştepta, confuzie, comportament inadecvat, uscarea gurii, oboseală dimineaţa, dureri de cap şi somnolenţă. În cazul în care suferiţi de apnee de somn trebuie să mergeţi la culcare la aceeaşi oră în fiecare noapte, să dormiţi pe o parte, să evitaţi consumul de alcool sau medicaţia sedativă şi să vă corectaţi poziţia capului faţă de trunchi. „Cea mai eficientă metodă terapeutică este ventilaţia cu presiune pozitivă continuă (CPAP). Aceasta presupune purtarea unei măşti sau a unei piese nazale pe tot parcursul nopţii. Mai pot fi folosite şi dispozitive de respiraţie orală care menţin limba şi maxilarul într-o poziţie optimă pentru a respira în timpul somnului”, ne-a mai spus medicul. În cazul în care metodele de ventilaţie externă nu sunt eficiente se va apela la tratamentul chirurgical.
Somnambulismul se manifestă prin trezirea, în special în prima parte a nopţii, şi efectuarea unor activităţi, în dormitor sau în afara acestuia, de care persoana respectivă nu-şi mai aminteşte dimineaţa. În momentul acestei acţiuni, pacientul e rigid, inexpresiv şi poate deveni chiar agresiv. Cauzele bolii sunt fie genetice, fie declanşate de stres. Poate apărea şi în timpul febrei, al unui orar de somn neregulat, în cazul deficitului de magneziu sau al consumului de substanţe (alcool, droguri ori tratament medicamentos incorect asociat). În cazul acestei boli sunt necesare consultarea unui psihoterapeut, evitarea efortului fizic seara şi respectarea orei de culcare. De asemenea, trebuie eliminaţi factorii de stres şi accesele de furie prin autocontrol. Şi hipnoza e o metodă eficientă pentru rezolvarea somnambulismului.
Pont! Datorită conţinutului mare de melatonină, hormonul care reglează ceasul biologic al organismului, sucul de cireşe neîndulcit vă va scăpa de insomnie. Se recomandă două căni pe zi, dimineaţa şi seara.