de Dana Purgaru

Vă simţiţi pierduţi în propria viaţă şi sunteţi marcaţi de neîmpliniri? Suferiţi de insomnii, depresii, atacuri de panică, iar viaţa profesională şi cea de familie au de suferit? În aceste cazuri e bine să apelaţi la ajutor pentru a vă găsi - sau regăsi - drumul. Şi ce metodă mai plăcută poate fi decât cititul? Cristina Drăgulin (foto), psiholog clinician specialist, iniţiatoarea blogului de biblioterapie www.stroke.ro, vă spune mai multe despre această tehnică de vindecare şi despre cum puteţi alege cartea potrivită din miliardele existente în lume.

Cunoaştere, autocunoaştere şi vindecare

- Ce este biblioterapia şi cum a apărut acest concept?

- Termenul de biblioterapie provine din alăturarea a două cuvinte greceşti - biblion (carte) şi therapeia (vindecare). Deci vindecare prin carte. Una dintre primele utilizări ale conceptului în lucrări scrise a fost înregistrată în 1916, în eseurile preotului american unitarian Samuel McChord Crothers. Iniţial folosit pentru a desemna terapia prin lectură destinată celor cu tulburări psihice, astăzi biblioterapia a devenit un ansamblu complex de tehnici şi este folosită de mulţi specialişti în sănătate mentală. Ea presupune recomandarea anumitor lecturi - ficţiune, nonficţiune, benzi desenate, articole diverse, poezie şi aşa mai departe -, a unor materiale audiovizuale - filme, documentare şi altele - şi a redactării de texte, precum şi desfăşurarea unor activităţi artistice în funcţie de preferinţele unei persoane.

- Concret, cum poate o carte să aibă rol terapeutic şi care este rolul biblioterapeutului?

- Principalele scopuri ale biblioterapiei sunt autocunoaşterea, autodezvoltarea şi autoterapia. Toate aceste activităţi îţi oferă posibilitatea obţinerii unor abilităţi şi cunoştinţe, ca şi ocazia trăirii unor experienţe diverse. Dar ceea ce au de oferit ele devine util doar dacă atunci când le alegem ţinem cont de anumiţi parametri ce ne definesc - personalitate, obiective în viaţă, plăceri personale, dorinţe anume. Aici intervine biblioterapeutul. Te ajută să-ţi defineşti clar obiectivele în viaţă, să îţi cunoşti bine trăsăturile de caracter, să descoperi ce abilităţi ai şi cum le poţi dezvolta, şi aşa mai departe. În funcţie de toate acestea, biblioterapeutul te poate ghida să faci alegerile bune pentru tine - cărţi, filme, alte forme artistice - pentru a-ţi împlini dorinţele şi a-ţi satisface nevoile, deci pentru a fi fericit.

„Biblioteca ar trebui să fie ca o oglindă a noastră”

- Să luăm un caz concret, o persoană care îşi petrece două ore pe drum spre şi de la serviciu, unde lucrează într-o atmosferă nu tocmai plăcută timp de cel puţin opt ore, care ajunge acasă la familie, la gospodăria, unde o aşteaptă alte obligaţii. Este stresată din cauza banilor insuficienţi, a obligaţiilor sociale şi îşi face constant griji pentru ziua de mâine. Cam acesta este profilul majorităţii românilor. Cum poate biblioterapia să îi îmbunătăţească viaţa şi ce ar trebui să facă mai exact?

- Desigur, mulţi vor spune că nu au timp de citit, de vizionat filme, de vizitat expoziţii de artă sau alte activităţi de acest fel. Au familie, copii de crescut, job solicitant, probleme de sănătate, dorm insuficient, n-au bani să plătească toate facturile, şi aşa mai departe. Ei bine, tocmai aici intervine biblioterapia. Să îi ajute pe oameni să înveţe să se organizeze, să ştie cum să îşi împartă timpul şi energia, în aşa fel încât să-şi rezolve eficient problemele de zi cu zi şi să-şi atingă ţelurile pe care şi le propun.

- Cum ar trebui să arate biblioteca şi ce cărţi nu trebuie să lipsească din ea, din punct de vedere al biblioterapeutului?

- Cu siguranţă, oricine ştie, de pildă, ce are de citit dacă are de dat un examen. Are o bibliografie şi trebuie să înveţe din cărţile respective. Dar ce faci atunci când te confrunţi cu o problemă de viaţă - insomnie, certuri în cuplu, deprimare ca urmare a pierderii serviciului, neînţelegeri în familie între părinţi şi adolescenţi sau, mai rău, diagnostic de depresie, tulburări de anxietate sau atacuri de panică? Cum şi ce alegi să citeşti în aceste cazuri? Degeaba ai biblioteca de acasă plină de cărţi dacă niciuna nu-ţi este de folos, oricum sunt şanse mici să ai timp să le citeşti pe toate. Biblioteca ar trebui să fie ca o oglindă a noastră. Să spună povestea intereselor şi dorinţelor noastre, a problemelor rezolvate şi a succeselor sau eşecurilor noastre. În schimb, de cele mai multe ori, este oglinda dispoziţiei în care eram la un moment dat când ne-am nimerit într-o librărie. Şi cam atât! Nu există liste de lectură obligatorii care să garanteze rezolvarea unei probleme. Tocmai de aceea, e important pentru orice specialist în sănătate mintală, care doreşte să folosească biblioterapia, să aplice anumite metode de cunoaştere a personalităţii, intereselor, abilităţilor, dorinţelor şi nevoilor specifice unui individ. În funcţie de acestea, se alcătuieşte o listă anume de activităţi - lectură, redactare de texte, filme şi altele - adaptată particularităţilor unei persoane.

„Doar 13 minute, în medie, pe lună dedicăm lecturii”

- În România, piaţa de carte este destul de firavă, iar statisticile arată că îngrijorător de mulţi români nu citesc nici măcar o carte pe an, tendinţă manifestată acut în special în rândul adolescenţilor şi tinerilor şi în mediul rural. Care credeţi că este motivul?

- Conform ultimelor informaţii, făcute publice de Institutul Naţional de Statistică, cu privire la modul în care îşi petrec timpul liber românii, acordăm în medie doar 90 de minute pe lună spectacolelor, concertelor, vizitării de expoziţii şi filmelor, şi doar 13 minute, în medie, pe lună dedicăm lecturii. Ne aflăm într-un cerc vicios. Cu cât ne lipsim mai mult de ceea ce ne poate ajuta să ne dezvoltăm, cu atât ne vom simţi mai nefericiţi şi neîmpliniţi. Şi cu cât ne simţim mai neajutoraţi şi mai fără de speranţă, cu atât sunt şanse mai mici să apelăm la biblioterapie pentru a ne redresa şi pentru a obţine ce dorim.

- Cum interacţionaţi cu cei care apelează la ajutorul dumneavoastră?

- Prin proiectul blogului de biblioterapie discut, în special, ce înseamnă terapie prin lectură şi scris. Le propun tuturor să participe la şedinţe de consiliere online care presupun completarea unui chestionar şi stabilirea, în baza lui, a unei probleme cu care se confruntă cineva la un moment dat. În funcţie de răspunsurile la chestionar, le pot recomanda anumite tehnici de biblioterapie celor interesaţi.

Tehnica este potrivită şi pentru copii

- Biblioterapia este recomandată şi copiilor?

- Recomand părinţilor să îi obişnuiască pe copii de când sunt foarte mici cu activităţi precum desenul, lectura, pictura şi aşa mai departe. Astfel, ei îşi dezvoltă creativitatea, abilitatea de a transmite ce îi preocupă şi de a discuta ce probleme au. Una dintre tehnicile eficiente este „ora de lectură în familie”, descrisă pe larg pe www.stroke.ro.