de Diana Tudor
Artrita este o boală reumatismală, degenerativă, cu cauză inflamatorie şi infecţioasă, care afectează articulațiile ca urmare a acțiunii unor agenți infecțioși de tipul bacteriilor sau virusurilor. Particularitățile bolii sunt legate de durerile provocate la nivelul articulațiilor și deformarea acestora, care pot duce la invaliditate. Cu toate acestea, fizioterapia, prin componentele sale, este un remediu eficient, care poate avea rezultate foarte bune în cazul pacienților afectați de artrită. Mai multe informații despre această bolă, precum și metodele de tratament aflăm de la Diana Aslan, kinetoterapeut.
„Articulația genunchiului, cel mai frecvent afectată”
- Care sunt simptomele artritei?
- Artrita intermitentă, adică reumatismul palindromic, apare brusc la persoane sănătoase și se manifestă prin durere, căldură locală, tumefiere, redoare şi impotenţă funcţională. Uneori, se însoţeşte de stare subfebrilă, care durează câteva ore sau zile, şi apoi dispare spontan, fără a lăsa modificări histopatologice. De obicei, simptomele se regăsesc doar la o singură articulaţie, genunchiul fiind cel mai frecvent afectat, dar și articulaţia pumnului, gleznelor sau umărului.
- Cum debutează boala?
- Debutul bolii artrozice este acut. Ţesuturile periarticulare sunt tumefiate, roşii, dureroase. Episodul artritic are o durată de aproximativ trei săptămâni, cu manifestări în care sunt afectate articulaţiile mari, invalidante din cauza tumefacţiei importante, foarte dureroasă. Se pot vindeca fără sechele, având caracter migrator, în sensul că inflamaţia se mută de la o articulaţie la alta, durata medie pentru o atingere articulară fiind de patru-cinci zile.
Se recomandă administrarea aspirinei
- Ce semne pot duce la diagnosticul de artrită?
- Afectarea simetrică are mare valoare de diagnostic. De asemenea, distrucţia cartilajului, inflamarea capsulei, eroziunile osului, presiunile mecanice şi tracţiunile tendinoase nefiziologice duc la deformări osteoarticulare, atrofii musculare dureroase, modificări ale tegumentelor, ce pot avea aspect subţiat, neted sau pigmentat. Voi prezenta în continuare particularitățile artritei la fiecare dintre articulații. La articulaţia mâinii se pierde capacitatea de prehensiune, iar mâna capătă aspect caracteristic, fuziformă, cu deviaţie ulnară. Sinovita cotului este întâlnită frecvent, extensia fiind mult limitată. La debutul bolii, articulațiile piciorului sunt atinse simultan cu cele ale mâinii, mersul devine dificil din cauza suprasolicitării piciorului, iar prin redistribuirea nefiziologică a greutăţii corpului sunt afectate ulterior şi celelalte articulaţii. Artrita şoldului, numită coxită, apare târziu, secundar mersului dificil. Afectarea coloanei vertebrale este rară, însă, când se produce, segmentul cervical suferă cel mai des. De asemenea, artrita temporo-mandibulară este frecventă, dar rareori este gravă, îngreunând alimentarea. Extrem de rar sunt afectate articulaţia sterno-claviculară și acromio-claviculară.
- Există mai multe feluri de artrită?
- Mai putem aminti şi alte forme ale artritei precum: artrita bacteriană acută, artrita virală, artrite induse de microcristale, precum și artropatia psoriazică, ce este o artrită seronegativă apărută la bolnavii cu psoriazis în 5%-20% dintre cazuri. Incidenţa bolii este evaluată a fi în jur de 0,1% din populație.
- Cum se poate trata artrita?
- Tratamentul bolii poate fi divers, adaptat în funcție de fiecare caz: chirurgical - unde este necesar, medicamentos, cu antiinflamatoare nesteroidiene, cel mai folosite fiind aspirina şi indometacinul. Aspirina se administrează în doze mari, de peste 3 g, și trebuie asociată cu preparate de protecţie gastrică. De asemenea, artrita se poate trata prin fizioterapie, mai exact prin electroterapie, hidroterapie, kinetoterapie, termoterapie, masaj sau cură balneară. Natural, pacienții își pot îmbunătăți starea printr-o cură cu vişine şi cireşe.
Electroterapia, utilă în tratarea bolii
- Ce rol are fizioterapia în recuperarea pacientului vârstnic cu artrită?
- Spre deosebire de kinetoterapie, care propune activităţi cu scopul învăţării şi reeducării, fizioterapia are un rol adjuvant. Fizioterapia este un termen ce provine din grecescul „fisis”, care înseamnă natură, și „terapaea”, care înseamnă tratament, și este o ramură a terapeuticii generale care foloseşte agenţi fizici naturali sau artificiali. În recuperarea pacientului cu artrită, un rol important îl are electroterapia, care acţionează prin diverse forme de energie electrică asupra organismului uman, în scop terapeutic. Este utilă în toate tipurile de patologii: boli reumatismale inflamatorii sau degenerative, boli ale nervilor periferici sau stări posttraumatice. De asemenea, se pot aplica factori fizici, precum căldura, frigul, lumina, vibraţiile, câmpul magnetic, care pot contribui la tratamentul durerii, la diminuarea edemelor membrelor şi a inflamaţiei, la creşterea forţei musculare, precum și la grăbirea vindecării unor leziuni. Se recomandă, în funcţie de caz, şedinţe de laser, magnetoterapie, ultrascurte, curent galvanic, curenţi diadinamici, TENS şi terapia shockwave. Nu în ultimul rând, kinetoterapia este un factor major în procesul ameliorării şi menţinerii bolii sub control, a încetinirii evoluţiei acesteia, pentru ca pacientul să se bucure de o stare de bine, de confort maxim.
- Ce rol are hidroterapia în recuperarea pacientului vârstnic cu artrită?
- Hidroterapia este şi ea o parte a fizioterapiei care întrebuinţează apa la diferite temperaturi şi în diferite stări de agregare, lichidă, solidă sau gazoasă, în aplicaţii interne şi externe. Apa ușurează biomecanica mișcării și înlesnește realizarea exercițiilor pentru recuperarea articulațiilor. De asemenea, se pot face exerciții și cu greutăți, lucru contraindicat pe uscat. Apa face ca mișcarea să fie mai ușoară, nedureroasă și mai eficientă.
„Evitaţi frigul şi umezeala!“
- Cum își pot ameliora starea de sănătate pacienții cu artrită?
- Suferindul nu trebuie să ignore boala în perioadele de acalmie, ci să aibă în vedere în permanenţă câteva reguli de bază care îi vor aduce numai beneficii: evitați frigul și umezeala, staţionarea în apă rece, curentul, acoperiți-vă corespunzător în timpul perioadei reci, în special la extremităţi, purtați îmbrăcăminte lejeră, din bumbac, și evitați hainele sintetice, încălţămintea cu tocuri înalte, ascuţită şi incomodă. Evitați suprasolicitarea articulaţiilor, precum și îndeletniciri cu impact şi contact deosebit de puternic, cum ar fi sporturile de contact, lucrul cu picamerele sau lucrul în subteran.