Main menu

header

George Washington Goethals a „tăiat“ munţii cu Canalul Panama

634 2 2de Silviu Ghering

George Washington Goethals s-a născut în Brooklyn, New York, la 29 iunie 1858, fiul lui John și Marie Baron Goethals. A urmat cursurile Academiei Militare de la West Point, pe care a absolvit-o în 1880, ca sublocotenent în Corpul Inginerilor din Armata SUA. A „servit patria” patru ani ca instructor militar la Academia Militară. A fost promovat locotenent în 1882 și căpitan în 1891. În 1884 s-a căsătorit cu Effie Rodman. În timpul războiului spaniolo-american din aprilie-august 1898 a fost inginer-șef în trupele de voluntari ale Armatei, cu rang de locotenent-colonel. A condus apoi lucrările de construcție a canalelor Muscle Shoals și Chattanooga, pe Râul Tennessee și Colbert Shoals, în Alabama. La 4 martie 1907 a fost numit de președintele SUA, Franklin Delano Roosevelt, președinte și inginer-șef al Comisiei Canalului Istmului („Isthmian Canal Commission” - ICC), care coordona construirea Canalului Panama. A slujit în această funcție până la finalizarea canalului, în 1914, după care a fost guvernator al acestuia până la demisia sa, din 17 ianuarie 1917.

Read more: George Washington Goethals a „tăiat“ munţii cu Canalul Panama

Romania frumoasa

634 2 1de Silviu Ghering

Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.

Read more: Romania frumoasa

Tainele unui neam nedreptăţit de istorie: Huţulii

634 29 1de Andrei Dicu şi Claudiu I.

De secole, o comunitate nerecunoscută şi izolată, formată din foşti oameni ai pădurilor, îşi caută identitatea în România. Huţulii (sau huţanii) trăiesc în mici comunităţi din Bucovina, Maramureş, Transcarpatia şi Pocuţia, numind acest teritoriu lărgit „Ţara huţulilor” sau „Huţulşcina”. Ambiguitatea etnică şi fascinaţia civilizaţiei au dus la risipirea acestei seminţii, care încearcă să-şi păstreze o fărâmă de tradiţie.

Read more: Tainele unui neam nedreptăţit de istorie: Huţulii

Zidul lui Trump dă naştere ironiilor şi proiectelor ingenioase

634 32 1de Andrei Dicu şi Claudiu I.

Intenţia preşedintelui Donald Trump de a construi un zid la graniţa cu Mexicul a trezit o mulţime de comentarii, pro şi contra. Numai că, într-o lume tensionată, umorul şi satira rămân singurele arme împotriva lipsei de raţiune, a bunului-simţ şi a absenţei înţelepciunii.

Read more: Zidul lui Trump dă naştere ironiilor şi proiectelor ingenioase

Cum arată azi vedetele din serialul anilor ’80

634 33 2de Gabriela Militaru şi Sorin Dumitrescu

„Arabela” este unul dintre cele mai îndrăgite seriale, care a rulat și în România în perioada comunistă. Filmul realizat de televiziunea din fosta Cehoslovacie între 1979 și 1981 are 13 episoade și milioane de fani în întreaga Europă de Est.

Read more: Cum arată azi vedetele din serialul anilor ’80

„Moartea domnului Lăzărescu“, pe locul 5 în topul celor mai bune pelicule ale secolului al XXI-lea

634 33 1de Gabriela Militaru şi Adrian Barna

Poziționarea pe lista celor mai bune filme din lume este o onoare pentru orice peliculă realizată vreodată. Nu este, deci, de mirare că este o mândrie ca unul dintre filmele românești de dată recentă să intre direct în fruntea listei întocmite de prestigioasa publicație „The New York Times”.

Read more: „Moartea domnului Lăzărescu“, pe locul 5 în topul celor mai bune pelicule ale secolului al XXI-lea

10.000 de purtători de ie pentru a intra în patrimoniul UNESCO!

633 15 1de Luana Mare şi Claudiu I.

De Sânziene, românii sunt încurajaţi să poarte costumul tradiţional, în special faimoasa ie, şi să readucă în prim-plan frumuseţea obiceiurilor şi bogăţia spirituală a strămoşilor noştri. Cristina Chiriac, iniţiatoarea proiectului „RomânIA Autentică”, aflat anul acesta la cea de-a II-a ediţie, spune că ar dori să vadă ca brand de ţară motivele populare româneşti, delicata ie, care să promoveze turismul nostru în întreaga lume.

Read more: 10.000 de purtători de ie pentru a intra în patrimoniul UNESCO!

Hermann Oberth, părintele astronauticii născut la Sibiu

633 2 2de Silviu Ghering

Hermann Julius Oberth s-a născut la 25 iunie 1894, într-o familie de saşi din Sibiu. A fost atras de călătoriile spaţiale încă din copilărie, fiind fascinat de două romane ale lui Jules Verne, „De la Pământ la Lună” şi „În jurul Lunii”, pe primul mărturisind că l-a citit de nenumărate ori, până a ajuns aproape să-l știe pe dinafară! Influențat de aceste cărți și convins că ideile lui Jules Verne nu erau întru totul fanteziste, a construit întâiul model de rachetă încă din școala generală, înainte să împlinească 14 ani. Prima sa observaţie fundamentală a fost aceea că, deşi racheta consumă combustibil, rezervorul gol rămâne ataşat de ea, afectându-i performanţele. De aici a pornit ideea construirii rachetelor în mai multe trepte. După ce a terminat studiile primare şi gimnaziale la Sighişoara (Şcoala din Deal) şi Mediaş (Liceul „Stephan Ludwig Roth”), a studiat Medicina la Universitatea din München, apoi a participat la Primul Război Mondial în calitate de medic militar.

Read more: Hermann Oberth, părintele astronauticii născut la Sibiu

Romania frumoasa

633 2 1de Silviu Ghering

Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.

Read more: Romania frumoasa

Giorgia, prima donna gondoliere al mondo!

633 29 1de Silviu Ghering şi Adrian Barna

O zi obișnuită la Veneția. Ceasul celebrului turn din Piața San Marco arată, așa cum o tot face din secolul al XV-lea, ora 8:30. Pe Canalazzo (Canal Grande sau, mai pe românește, Marele Canal) este deja o aglomerație pestriță de vaporetti („autobuze” navale), taxi acqueo (traducerea este redundantă...), gondoloni (bărci mari, de forma gondolelor, care transportă până la 14 persoane) și, evident, celebrele gondole pentru perechile de îndrăgostiți venite să admire cel mai frumos oraș „inundat” din lume. În acest peisaj idilic, dar și oarecum confuz, își face loc, cu lovituri precise de vâslă în apa de un albastru-argintiu scânteietor în soarele dimineții, o „gondolieră” cu părul blond dat pe spate și prins într-o panglică, pantaloni negri și tricou, marinăresc tradițional, cu dungi albastre și albe orizontale. Se numește Giorgia Boscolo, are 31 de ani și este prima femeie gondolier din Veneția. După 915 ani de exclusivitate masculină (meseria de gondolier datează din anul 1094!), Giorgia este o dovadă vie că rolurile bărbat-femeie tradiționale se pot schimba în acest oraș-muzeu ce atrage peste 22 de milioane de turiști în fiecare an!

Read more: Giorgia, prima donna gondoliere al mondo!

Blaise Pascal, un „nebun“ genial!

632 2 2de Silviu Ghering

Al treilea din cei patru copii și singurul fiu al colectorului de taxe Étienne Pascal, Blaise s-a născut la 19 iunie 1623, la Clermont-Ferrand, Franța. De copil a dovedit o înclinaţie deosebită spre ştiinţe şi matematică. La doar 11 ani a scris un scurt tratat despre sunetele scoase de corpurile care vibrează. Spre nemulțumirea (!) tatălui său, care dorea să-l orienteze spre studiul limbilor străine, precum latina şi greaca. Așa că i-a interzis să mai studieze ştiinţele şi matematica până la 15 ani! Dar chiar şi fără acordul tatălui său, Blaise face cercetări în matematică, iar la 12 ani demonstrează că suma unghiurilor unui triunghi este de 180 de grade. Étienne realizează care este adevărata chemare a fiului său şi decide totuşi să îl încurajeze. Începând de la 14 ani, participă la întâlnirile săptămânale organizate de oameni de ştiinţă francezi, iar la 18 ani găsește o primă soluţie la problema calculelor numerice extenuante pe care le efectua tatăl în munca sa de colector de taxe: o maşină de calculat, pe care o numește „Pascaline”. Numai că starea sa de sănătate se înrăutăţeşte considerabil din cauza unei boli nervoase, și la 24 de ani paralizează parţial, putându-se mişca doar cu ajutorul cârjelor. Dizabilităţile sale nu-l împiedică totuşi să-şi continue cariera ştiinţifică și face tot felul de descoperiri în matematică, precum triunghiul lui Pascal ori teoria probabilităţilor. Scrie mai multe lucrări, printre care „Despre spiritul geometric” (publicată la un secol după moartea sa), „Despre arta persuasiunii” sau „Conversaţii despre pasiunile dragostei”. În 1662, boala sa se agravează, iar în seara de 18 august intră în convulsii puternice. Moare a doua zi, ultimele sale cuvinte fiind: „Fie ca Dumnezeu să nu mă abandoneze niciodată!”. Este îngropat la Cimitirul Saint-Étienne-du-Mont. În onoarea contribuțiilor sale în știință, numele Pascal a fost dat unității de măsură a presiunii, precum și unui limbaj de programare.