de Silviu Ghering
18 mai 2011. Chicago, Illinois, SUA. Studiourile Harpo. Invitați: Aretha Franklin, Tom Cruise, Madonna, Will Smith, Halle Berry, Jerry Seinfeld, John Legend, Diane Sawyer și Michael Jordan. Spectatori: 13.000. Cea mai influentă personalitate feminină din SUA filmează pentru ultima dată pentru celebra sa emisiune. OPRAH WINFREY SHOW. Înregistrarea a fost difuzată în zilele de 23, 24 și 25 mai, adică exact la 25 de ani de la momentul de debut al emisiunii, cunoscută nu numai în America, ci şi pe tot mapamondul. Ultimul episod, „Surprise Oprah! A Farewell Spectacular”, a urmat un cu totul alt desfăşurător decât cel obişnuit. A avut o listă secretă de invitați - și ați citit mai sus ce invitați! -, iar tema a fost una singură. OPRAH.
Read more: OPRAH. Simply THE BESTde Silviu Ghering
Fără îndoială, unul dintre precursorii tipului de comedie de succes este regizorul american de origine italiană Frank Capra. Cu toate că celebritatea sa a apus treptat după 1945, nereușind să se adapteze noilor preferințe ale publicului din America postbelică, marele regizor și-a lăsat amprenta pe o perioadă importantă din istoria cinematografiei mondiale. Francesco Rosario Capra s-a născut la 18 mai 1897, în Bisacquino, un sat de lângă orașul sicilian Palermo. Familia sa, la fel ca milioane de imigranți italieni, se va stabili pe continentul american șase ani mai târziu. Primul său contact cu industria cinematografică, aflată la începuturile sale, se va produce după Primul Război Mondial. Cu 20 de ani înainte de a ajunge un nume important la Hollywood, Francesco Capra era un simplu muncitor zilier în echipa de producție a westernului „The Outcasts of Poker Flat” (1919), regizat de John Ford. A pornit de jos, parcurgând toate etapele, de la laborator până la departamentul de editare, pentru ca apoi să ajungă scenarist de gaguri.
Read more: Regizorul omului de rând: Frank Caprade Silviu Ghering
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Read more: România frumoasăde Raluca Grințescu
La vreo 500 de metri distanță de Catedrala Sfânta Sofia din Istanbul se află intrarea în „lumea de dincolo”. Cobori și ajungi în pădure. În pădurea de coloane de marmură ce răsare din apă. E răcoare, e întuneric, e umed, și numai gândul că tot acest spațiu era (poate fi) umplut cu apă îți dă fiori. Odată, demult, a existat o bazilică pe locul căreia împăratul Iustinian a construit această cisternă. Apa venea de la 12 kilometri depărtare prin niște apeducte construite tot de el. Habar n-avea împăratul că lucrarea sa va dăinui mii de ani, că cele 100.000 de tone de apă vor aproviziona ani de-a rândul cuceritorii Bizanțului, instalați confortabil în Palatul Topkapi.
Read more: Basilica Cisterne de la Istanbul Palatul scufundat sau „lumea de dincolo“de Silviu Ghering
Dorința de emancipare a femeilor este o „poveste” veche de când lumea. Ambiția lor de a fi egalele bărbaților s-a materializat în performanțe extraordinare, iar pionierele, deschizătoarele de drumuri, și-au asigurat un loc de cinste în istoria omenirii. Vă prezentăm mai jos trei eroine. Trei femei cu „F” mare, de fapt, trei femei cu majuscule, trei femei care au avut curaj, ambiție, determinare, trei femei care și-au riscat viața -, iar una dintre ele chiar a plătit cu viața! - pentru pasiunea lor, pentru a-și demonstra și a demonstra lumii întregi că orice limită poate fi depășită. Citiți și onorați-le pe aceste femei-fenomen cu un gând, cu respect, cu admirație...
Read more: Trei DOAMNE şi toate trei PRIMAde Silviu Ghering
Poet, filosof și dramaturg de excepție, Lucian Blaga s-a născut la 9 mai 1895, în comuna Lancrăm, lângă Sebeș, fiind al nouălea copil al unei familii de preoți. A debutat în ziarul arădean „Tribuna”, cu poezia „Pe țărm” (1910). În 1919, a publicat primul său volum liric, „Poemele luminii”, urmat de „Paşii profetului” (1921), „În marea trecere” (1924), „Laudă somnului” (1929), „La cumpăna apelor” (1933), „La curţile dorului” (1938) şi „Nebănuitele trepte” (1943). Între 1920 şi 1924 a fost redactor la ziarele „Voinţa” şi „Patria” şi colaborator la „Gândirea”, „Adevărul literar şi artistic” şi „Cuvântul”. În 1926 şi-a început cariera diplomatică, lucrând, pe rând, ca ataşat de presă la legaţiile române de la Varşovia, Praga, Berna şi Viena. A fost ales, la numai 41 de ani, membru activ al Academiei Române. Între 1939 şi 1948 a fost profesor la Catedra de Filosofie a Culturii, la Universitatea din Cluj. Simpatiile sale legionare și refuzul de a intra în Comitetul Central al Partidului Naţional Popular, un satelit al Partidului Comunist, i-au adus ostracizarea ca dușman al poporului, urmărit îndeaproape de Securitate. În 1949 a fost înlăturat definitiv din postul de profesor universitar, nu a mai putut să-şi publice volumele, dar a continuat să scrie, operele din această perioadă fiind publicate abia după moartea sa. Tema sa predilectă a fost misterul existenţei. Este părintele a două concepte filosofice: cunoaşterea paradisiacă, de tip logic, al cărei scop este luminarea misterului, şi cea luciferică, al cărei scop este adâncirea misterului. În opinia ofiţerilor securişti, aceste studii aveau un conţinut „mistico-filosofic”. Supravegherea a devenit mai accentuată în 1960. Securitatea a început să-i înregistreze convorbirile telefonice, să-i controleze ieşirile şi vizitele primite. Prietenii i-au fost interogați, mulți au dat declarații false împotriva sa, ca să scape de anchetă. S-a stins din viaţă la 6 mai 1961, ca scriitor interzis, scos din programa analitică a şcolilor şi universităţilor, din manuale, din bibliotecile publice. A fost reabilitat în anii ’70.
de Silviu Ghering
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Read more: România frumoasăde Raluca Grințescu
Gândurile noastre pot veni doar din două locuri: din iubire sau din frică. Așadar, există doar două feluri de a trăi viața: cu iubire sau cu frică. Din păcate, majoritatea gândurilor și acțiunilor noastre vin din frică. Frica afectează tot ceea ce facem, ce spunem, ce gândim. O persoană care nu are nevoie de nimic nu se teme de nimic. Iar asta oferă un dar neprețuit: libertatea! Haideți să vedem în continuare de ce anume vă temeți cel mai tare în viață.
Read more: De ce vă temeţi şi nu ar trebui?!de Raluca Grințescu
Manuscrisul Voynich, descris ca fiind cel mai misterios manuscript, datează din secolul al XV-lea și a fost scris probabil în nordul Italiei. Este numit astfel după Wilfrid Michael Voynich, cel care l-a cumpărat în 1912. Manuscrisul are forma unei cărți ilustrate cu 232 de pagini, iar textul este redactat cu litere și cuvinte neidentificate, însă fără corecturi sau tăieri.
Read more: Misterul cărţii pe care nu o poate citi nimenide Diana Georgescu
Gheorghe Florescu este discipolul celui mai iubit și mai respectat cafegiu armean al Bucureștiului de altădată, Avedis Carabelaian. Devenit el însuşi, în anii ’70, cafegiu şi, totodată, şef al magazinului de cafea şi delicatese din Strada Hristo Botev nr. 10, domnul Florescu continuă şi azi tradiția preparării cafelei, cu respect și cu măiestrie. Denumirea „Delicatese Florescu” reuneşte acum trei magazine, unde, alături de cafea, puteți procura multe alte delicii culinare. Mândru de realizările sale, de mult trecute sau recente, el a acceptat să ne spună povestea vieții sale, agrementată cu cea a băuturii care încântă simţurile, cafeaua.
Read more: O viaţă în slujba cafelei: Gheorghe Florescude Silviu Ghering
Monument antic ridicat de Apolodor din Damasc la ordinul împăratului Traian pentru proslăvirea victoriei sale în al doilea război cu dacii, din anul 106, Columna a fost inaugurată pe 12 mai 113, la Roma. În soclul ei a fost depusă în anul 117 urna cu cenușa lui Traian, azi dispărută. Soclul însuși a fost îngropat în ruinele Forumului lui Traian și abia în 1536 a fost scos, la ordinul Papei Paul al III-lea. Marele arhitect Fontana s-a ocupat de restaurarea lui, începând cu 1558. În 1589-1590, în locul statuii lui Traian, aflată inițial în vârful Columnei, dar dispărută încă din Antichitate, a fost așezată o statuie a Sfântului Petru.
Read more: Columna lui Traian „Actul de naştere“ al poporului român