Religie

Athosul mioritic: Schitul Pătrunsa

de Mariana Borloveanu

- Mii de credincioşi se strâng la 14 octombrie pentru a o prăznui pe Cuvioasa Parascheva

Aşezământul monastic de la Pătrunsa întregeşte imensitatea Munţilor Builei, iar vieţuitorii de aici, aceşti dătători de flacără duhovnicească şi de mântuitoare lumină, trăiesc după rânduiala atonită. Părintele Varsanufie, stareţul acestei sfinte mănăstiri, este un trăitor desăvârşit al rugăciunii isihaste, rugăciune pe care o practică atât în munţii noştri, cât şi în Pustiul Hozevei şi în Pustiul Iudeii, de unde a adus un cuvânt de învăţătură de mare preţ.

Ctitoriile lui Ştefan cel Mare, testimoniu al credinţei creştine

de Carmen Ciripoiu

Niciodată nu s-au ridicat atâtea lăcaşuri bisericeşti şi într-o formă atât de desăvârşită, „întocmai cum grecii cei vechi au avut epoca lui Pericle”, niciodată puterea Domnului n-a străbătut atât de departe, deopotrivă în apusul creştin ca şi în răsăritul musulman ca în perioada domniei lui Ştefan cel Mare. Voievodul a construit nu mai puţin de 44 de mănăstiri şi biserici, după cum scria cronicarul Grigore Ureche, fiind întrecut ca număr de ctitorii doar de Matei Basarab, domnul care a înălţat 46 de lăcaşuri de cult. Despre cele mai importante creaţii ale marelui Ştefan, în rândurile de mai jos.

Un mare ctitor de lăcaşuri sfinte: Sfântul Neagoe Basarab

de Nicoleta Ghighilicea

- Voievodul este cinstit de Biserica Ortodoxă Română la 26 septembrie

Domnitor al Ţării Româneşti între 1512 şi 1521, Sfântul Neagoe Basarab a fost o personalitate politică şi culturală, diplomatică şi religioasă. Ucenic al călugărilor din Mănăstirea Bistriţa şi al Marelui Nifon, Patriarhul ecumenic al Constantinopolului, voievodul a împlinit în viaţa sa învăţătura Sfintei Scripturi şi a fost canonizat în 2008. A ctitorit sau a donat sume mari de bani nu doar lăcaşurilor sfinte de la noi, ci şi din Serbia, Constantinopol, Muntele Athos, Ţara Sfântă, Peninsula Sinai şi Siria.

Piatra de la Ierusalim considerată centrul lumii: Buricul Pământului

de Mariana Borloveanu

Bazilica Sfântului Mormânt este unul dintre cele mai impresionante locuri de pe pământ, acest aşezământ fiind venerat de reprezentanţii celor trei mari religii: creştină, mozaică şi musulmană. Sfântul lăcaş de închinare cuprinde şi Biserica Învierii, care la rândul său are mai multe locuri reprezentative pentru tot ceea ce se leagă de patimile, moartea şi Învierea Mântuitorului. Locul numit Buricul Pământului este considerat punctul central al spiritualităţii din întreaga lume, fiind situat în imediata apropiere a Sfântului Mormânt.

Biserica Rusă din Bucureşti, ctitoria Sfinţilor martiri Romanovi

de Nicoleta Ghighilicea

- Lăcaşul de rugăciune, destinat iniţial diplomaţilor ruşi, este astăzi Paraclis Universitar

Construită de familia imperială Romanov, Biserica Rusă din Capitală a primit hramul Sfântului Nicolae, după numele ultimului ţar rus, Nicolae al II-lea. Element de prestigiu imperial, biserica are stil arhitectonic rusesc, cu şapte turle acoperite cu foiţă de aur. Cu totul deosebită este catapeteasma, care este sculptată în lemn şi aurită. Credincioşii care vin aici se pot ruga la două icoane făcătoare de minuni, a Maicii Domnului Pantanassa, vindecătoare de cancer, şi a Sfântului Nicolae.

Mănăstirea Frăsinei, Athosul românesc

de Elena Şerban

Numele Mănăstirii Frăsinei a ajuns în atenţia opiniei publice o dată cu decesul Veronicăi Bulai, mama surorilor Monica şi Ramona Gabor. Moartea violentă, provocată de un bolovan căzut de pe munte, a adus în discuţie blestemul de care ar fi lovite femeile care îndrăznesc să pătrundă în acest lăcaş de cult. Aceasta este singura mănăstire ortodoxă din România în care femeile nu au voie să intre. Şi, ca o ironie a sorţii, este situată în comuna Muereasca.

Beatificarea Venerabilului Vladimir Ghika va avea loc în Anul Credinţei

de Diana Georgescu

În mod fericit, la 14 ani de la memorabila vizită a Fericitului Ioan Paul al II-lea în România, când Bucureştiul a fost străbătut de chemarea „Unitate, Unitate”, Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti celebrează, la 31 august 2013, ridicarea la cinstea altarelor a primului Fericit din arhidieceză, Vladimir Ghika. Beatificarea Monseniorului, în Anul Credinţei, poate reînnoi dorinţa creştinilor catolici, ortodocşi şi de alte confesiuni de a împlini rugăciunea lui Iisus „ca toţi să fie una”.

Sfântul Ioan Botezătorul, „patronul spiritual“ al Cruciadelor

de Iulian D. Moleianu

La 29 august, creştinii prăznuiesc Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Dar, dincolo de conotaţiile religioase ale sărbătorii, descoperim în Sfântul Ioan Botezătorul o altă latură, puţin cunoscută, a simbolului luptei împotriva păgânilor.

Sfântul Fanurie, mare făcător de minuni

de Nicoleta Ghighilicea

- Este sărbătorit la 27 august, ziua descoperirii icoanei sale

Ocrotitor al preoţilor şi grabnic ajutător în găsirea obiectelor pierdute, înlăturarea piedicilor şi vindecarea de boli, Sfântul Fanurie este cinstit în toată lumea ortodoxă. A trăit în Insula Rodos, din Grecia, dar nu se ştie în ce perioadă, şi a murit de tânăr, ca martir. A fost descoperit în secolul al XVI-lea, şi de atunci este considerat unul dintre cei mai iubiţi sfinţi.

Biserici ale Adormirii Maicii Domnului în Ţara Sfântă

de Mariana Borloveanu

- În fiecare an, la 15 august, credincioşii prăznuiesc Adormirea Maicii Domnului

Din evlavie pentru Maica Domnului, mulţi credincioşi pornesc în căutarea ei, dorind să atingă locurile de care ea s-a atins, şi ajung astfel la cele două biserici închinate acesteia: una pe Muntele Măslinilor, iar cealaltă în Sion. Prima este construită pe mormântul Maicii Domnului, iar în cea de-a doua se află sculptura Sfintei Fecioare, care emană mângâiere şi pace sufletească. Miracolele care se întâmplă celor care se roagă în aceste locuri sunt mărturia vie a sfinţeniei Născătoarei de Dumnezeu.