Religie

Rugăciune şi muncă în grădinile Mănăstirii Samurcăşeşti

de Anda Postolache

Cine merge în vizite de o oră la mănăstiri crede, poate, că monahii sunt oameni care stau la slujbe, frumos îmbrăcaţi, şi se hrănesc din banii pe care îi aduc credincioşii. Adevărul este însă altul - dintotdeauna, în obştile mănăstireşti, călugării au împletit rugăciunea cu munca, îngrijindu-se de traiul zilnic. De altfel, un vechi principiu monahal spune „Ora et labora”, adică: „Roagă-te şi munceşte!”. Aşa fac şi maicile de la Samurcăşeşti, judeţul Ilfov.

Mănăstirea lui Dracula

de Dana Purgaru

- Biserică, fortăreaţă, şcoală de reeducare, închisoare, loc de îngropăciune - toate acestea într-un singur loc, în jurul căruia gravitează multe mituri

„A fost un fondator de biserici şi mănăstiri, iar un om rău nu face aşa ceva”, concluziona recent un reporter britanic de la „The Guardian” şi „The New York Times”, după ce a vizitat mormântul lui Vlad Basarab Ţepeş de la Mănăstirea Snagov. Lăcaşul, care poartă hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, se află pe o insulă, foarte aproape de Capitală, şi este vizitat în special de turiştii străini aflaţi în căutarea legendei lui Dracula.

Arsenie Boca, fenomenul de la Prislop

de Mariana Borloveanu

Să te poţi ruga la Mănăstirea Prislop, din judeţul Hunedoara, la mormântul părintelui Arsenie Boca este o binecuvântare. Oamenii îi cer câte ceva, iar părintele, din lumea drepţilor, înfăptuieşte minuni. Despre Arsenie Boca, Dumitru Stăniloae spunea că „este un fenomen unic în istoria monahismului românesc”.

Catapeteasma, lumina dintre cele două lumi

de Mariana Borloveanu

Aşa cum cerul înstelat este catapeteasma naturală pe care Dumnezeu a creat-o pentru noi, oamenii, catapeteasma din biserică este chip al Împărăţiei Cerurilor.

„Schimbarea la Faţă“ prin lumina necreată a lui Dumnezeu

de Mariana Borloveanu

Credincioşii din întreaga lume prăznuiesc la 6 august „Schimbarea la Faţă a Mântuitorului”. Această sărbătoare ne duce cu gândul la momentul de rugăciune de pe Muntele Tabor, când apostolii lui Hristos i-au văzut Acestuia faţa adevărată. Denumirea populară a sărbătorii este aceea de „Pobrojenia” sau „Obrejenia”. Conform tradiţiei, se spune că, o dată cu Schimbarea la Faţă a Mântuitorului, se răcesc apele, iar în ziua praznicului se dau de pomană struguri şi se pomenesc morţii. La această sărbătoare se recomandă să vă împăcaţi cu cei cu care v-aţi certat de-a lungul anului, devenind astfel mai înţelepţi şi mai buni. Vă prezentăm câteva lăcaşuri religioase care poartă această denumire.

De la Athos la Rădăşeni, un drum cu minuni

de Anda Postolache

- Istoria unei icoane a Maicii Domnului

Aproape de Fălticeni se află satul Rădăşeni, care are o istorie impresionantă, marcată de trecerea domnitorului Ştefan Tomşa Vodă (care a învăţat carte la şcoala din acest sat), dar şi două biserici frumoase. În una dintre ele se află o icoană făcătoare de minuni. Adusă de la Muntele Athos, aceasta are o poveste plină de tâlc, vorbind despre mila Preasfintei Fecioare.

Patriarhul Daniel: „Dacă nu avem Biserică riscăm să ne pierdem sufletul“

de Mariana Borloveanu

- La 22 iulie, Preafericitul părinte împlineşte 59 de ani

La ceas de mare bucurie spirituală, îi urăm „La mulţi ani!” Preafericitului părinte Daniel, care, la 22 iulie, împlineşte 59 de ani. Erudit de seamă şi cărturar desăvârşit, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a reuşit să dăruiască întregii comunităţi ortodoxe o rază de lumină spre calea mântuirii.

O minune pe pământ apostolic: Bisericile de cretă

de Mariana Borloveanu

La doar 15 km de Marea Neagră, în localitatea Basarabi-Murfatlar, se află un complex rupestru, săpat într-o stâncă de cretă acum mai bine de 1.000 de ani. Dacă ajungeţi în acest loc unic, veţi găsi un labirint de încăperi, în care au fost descoperite mai multe bisericuţe, un cimitir şi chiar vetre de foc. Scrise parcă într-o limbă misterioasă, cu litere greceşti, chirilice sau glagolitice, inscripţiile care se mai păstrează pe pereţi sunt încă nedescifrate.

Distincţii bisericeşti

de Anda Postolache

- Simbolismul însemnelor purtate de episcopi şi de Patriarh

Episcopii, arhiepiscopii, mitropoliţii şi Patriarhul sunt numiţi, generic, ierarhi sau arhierei ai Bisericii. Pentru a fi deosebiţi de ceilalţi slujitori (preoţi, monahi şi ieromonahi), ei au purtat dintotdeauna veşminte deosebite, şi anumite însemne care le caracterizează poziţia. Acestea se păstrează din vremuri străvechi, mai cu seamă din timpul împăraţilor bizantini. Însemnele sunt: mitra, engolpionul, crucea pectorală, mantia şi cârja. Iată ce semnificaţie au toate aceste lucruri de podoabă şi port arhieresc pe care episcopii şi Patriarhul le poartă în plus faţă de preoţii de rând.

Icoana care face minuni şi astăzi

de Anda Postolache

- Botezătorul priveşte încruntat din Schitul Prodromul

În Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, cea mai importantă sărbătoare este Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuită anual la 24 iunie. Felul minunat în care s-a născut Sfântul şi viaţa lui plină de asceză şi dreptate sunt destul de cunoscute, de aceea găsim de cuviinţă să istorisim o întâmplare minunată săvârşită de icoana sa aflată în Schitul românesc Prodromul, de la Muntele Athos.