Main menu

header

Pisica Jedy

    O familie din Marea Britanie a adoptat în 2006 o pisică ce a reuşit să stârnească interesul ziarelor din întreaga lume. Felina seamănă cu marele maestru Jedy din Războiul Stelelor, Yoda, al cărui nume îl şi poartă. Totul se datorează faptului că ea are o pereche de urechi în plus. Valerie Rock, proprietara animalului de companie, povesteşte: „În timp, pozele cu Yoda au stârnit un interes din ce în ce mai mare.

    După ce trei mari publicaţii din Anglia ne-au contactat, am crezut că s-a cam terminat. Dar aceeaşi nebunie a început şi în America.” Înainte ca familia Rock s-o adopte nimeni nu o voia. „Oamenii comentau şi ne sfătuiau să nu o luăm, pentru că e diabolică din cauza urechilor. Îi spuneau Belzebut sau Satana, dar Yoda este o pisică foarte sociabilă şi afectuoasă. Şi nu are decât două urechi, celelalte sunt nişte excrescenţe apărute din cauza unui defect genetic. Şi, da, aude perfect, este o pisică normală”, spune stăpâna. (Sebastian Sârbu)

Urşii panda, pe cale de dispariţie

    O femelă de panda uriaş de la o Grădină Zoologică din vestul Japoniei a născut doi pui, eveniment foarte important, deoarece această specie este pe cale de dispariţie.

O premieră absolută în Japonia
    Urşii panda se află pe cale de dispariţie, din cauza ratei reduse de înmulţire pe cale naturală, o femelă de panda uriaş fiind fertilă doar o dată pe an. Tocmai din acest motiv, când Rauhin, femela panda în vârstă de 7 ani, a născut recent un pui mascul şi o femelă, toată lumea a rămas uimită. Proaspăta mămică a devenit prima femelă de panda uriaş născută şi crescută în Japonia ce a născut în captivitate la o Grădină Zoologică. „Suntem extrem de fericiţi că o femelă de panda născută şi crescută în Grădina noastră Zoologică a adus pe lume doi pui”, a declarat Tomoko Kumakawa, purtătoarea de cuvânt a Parcului Zoologic Adventure World din prefectura Wakayama.

Masculul a fost adus din China
Nu se ştie dacă această naştere este rezultatul împerecherii pe cale naturală dintre femela de panda şi un mascul adus din China, pentru că veterinarii de la această Grădină Zoologică au apelat şi la procedura de inseminare artificială, pentru a îmbunătăţi şansele lui Rauhin de a avea pui.

Daniela Purgaru

 

Ziua Animalelor

    În fiecare an, la 4 octombrie este sărbătorită Ziua Internaţională a Animalelor, instituită de Organizaţia Internaţională pentru Protecţia Animalelor în 1931, în memoria Sfântului Francisc de Assisi (1182-1226), întemeietorul Ordinului Franciscan şi protectorul animalelor.

Prima lege
    Prima lege pentru protecţia necuvântătoarelor s-a numit „Martin’s Act” şi a fost votată de Parlamentul britanic la 22 iulie 1822. După 1945, ziua de 4 octombrie a fost proclamată oficial Ziua Internaţională a Animalelor, fiind sărbătorită an de an pe întregul mapamond. De atunci, în fiecare an, la această dată se organizează în toată lumea diverse evenimente dedicate animalelor şi iubitorilor lor şi se încearcă închegarea relaţiei dintre oameni şi necuvântătoare prin acţiuni caritabile sau de divertisment.

Sărbătoare împrumutată
    La noi în ţară, această sărbătoare a început să fie din ce în ce mai cunoscută şi apreciată, la fel ca şi Halloween sau Valentine‘s Day, deşi este una împrumutată, noi neavând o tradiţie în acest sens. Singura dată în care necuvântătoarele sunt amintite şi preţuite la noi este de Bobotează, atunci când locuinţele sunt sfinţite, iar animalele nu sunt nici ele uitate şi sunt stropite cu apă sfântă. Cu această ocazie, în mai multe oraşe din ţară au fost organizate diverse evenimente (concursuri, expoziţii, târguri pentru adopţii), din dorinţa de a le oferi un cămin micuţelor patrupede şi de a-i ajuta pe români să conştientizeze faptul că acestea au nevoie de protecţie şi de responsabilitate pentru a dispărea de pe străzi şi pentru a creşte în case.

Read more: Ziua Animalelor

Tigrişori adoptaţi de o scroafă

    O scroafă de la o fermă din Ucraina are grijă de trei pui de tigru abandonaţi de mama lor biologică. Cei trei pui au fost născuţi în cursul săptămânii trecute la Grădina Zoologică din oraşul Dnipropetrovsk, însă mama lor i-a ignorat şi a refuzat să-i alăpteze. Astfel că îngrijitorii au luat puii şi i-au dus la o fermă din apropiere, unde o scroafă tocmai născuse 12 purceluşi. Scroafa nu a fost deloc deranjată când nou-veniţii au început să sugă lapte alături de puii ei naturali.

Daniela Purgaru

Personalizaţi-vă curtea cu fazani şi păuni

    O curte deosebit de îngrijită, în care o mână de păuni sau de fazani se simt ca în sânul lui Avraam, pare parcă mai frumoasă. Acestea sunt zburătoare doar cu numele, pentru că nu se „înghesuie” să se ridice prea mult de la sol.

Păunii, păsări magnifice, nepretenţioase
    Păunul - Pavo Cristasus - este originar din India, fiind considerat una dintre cele mai frumoase păsări decorative. În ciuda aspectului deosebit, păunul este foarte puţin pretenţios la adăpost sau la hrană, rezistând bine la temperaturile scăzute din iernile româneşti. Cu toate acestea, este nevoie să li se asigure măcar un adăpost simplu. Pentru a se reproduce, un mascul trebuie să aibă cel puţin trei ani, iar femelele doi. Primăvara, femela depune cinci sau şase ouă (în anumite situaţii chiar mai multe), pe care le cloceşte cu mare grijă cam o lună. Deşi puii rezultaţi sunt foarte sensibili în primele 14-18 zile, se cresc destul de uşor după această perioadă. Ca hrană, păunii nu sunt deloc pretenţioşi, necesitând aceeaşi mâncare ca şi curcile. Dacă toate condiţiile minime sunt îndeplinite, un păun poate trăi şi 20 de ani.

Fazanii, populari în România
    Originari din zona temperată a Asiei, de la Munţii Caucaz până la Marea Japoniei, aceste păsări se găsesc şi în prezent, în număr destul de mare, în stare de sălbăticie. Făcând parte din ordinul Galiformes, familia Phasianidae, în România se găsesc câteva specii precum: fazanul comun de vânătoare, fazanul negru, fazanul japonez, fazanul mongolez şi cel chinezesc. În afară de fazanii de vânătoare, la noi mai cresc fazanul auriu şi argintiu şi speciile Amherst şi Reevezi. Este de preferat ca adăposturile fazanilor aflaţi în captivitate să se amplaseze lângă păduri, dar dacă acest lucru nu este posibil, nu este o tragedie, aceste păsări fiind destul de adaptabile. Într-un adăpost trebuie să plasaţi câte cinci-şase femele la un mascul. Hrănirea fazanilor în padoc trebuie să se facă o dată pe zi, cam la aceeaşi oră. Mâncarea este constituită dintr-un amestec de grăunţe de porumb, cânepă, mei, floarea-soarelui, orz şi orez, calculând câte 70-80 g pentru fiecare exemplar. O dată cu începerea oatului trebuie să variaţi raţia de mâncare, amestecând şi 24% proteine.

Elena Şerban

 

Dirofilarioză - Boala transmisă de ţânţar

Atât câinii, cât şi pisicile pot fi afectate de boli parazitare
    Dirofilarioza este o afecţiune parazitară, produsă de Dirofilaria Immitis, transmisă de ţânţar. Aceasta îi afectează atât pe câini, cât şi pe pisici. Doctor Lescai Constantin Daniel, şef de clinică la Spitalul Veterinar Ilioara din Capitală, ne-a spus cum se transmite această boală şi care sunt simptomele ei.

Cazurile sunt în creştere
    Parazitul dirofilariozei este localizat la nivel cardiovascular. „Acesta produce leziuni endoteliale, tromboză şi afectează funcţiile circulatorii, pulmonare, renale sau hepatice”, ne-a spus medicul veterinar. Sunt susceptibili la îmbolnăvire atât câinii, cât şi pisicile, dar sunt mai predispuşi indivizii care petrec mult timp în aer liber sau în zonele unde evoluează boala. Din păcate, în acest moment, numărul de cazuri din zonele urbane este în creştere.

Simptomele pot apărea şi după şapte luni de la infestare
    Animalele afectate prezintă puţine semne de boală specifice. Se pot observa totuşi: tuse pasageră, intoleranţă la efort şi, în cazuri severe, cahexie (slăbiciune), sincopă (pierderea cunoştinţei), ascită (acumularea de lichid în abdomen) şi respiraţie îngreunată. Aceste simptome pot apărea chiar şi la şapte luni după infestare.

Depistarea se face prin analize
    Pentru depistarea bolii trebuie efectuate analize. „Examenele sangvine relevă anemie, eozinofilie, proteinurie, iar examenul biochimic poate constata prezenţa unei insuficienţe renale sau chiar hepatice. Principalele modificări se văd la nivel radiologic, când se observă modificări ale ariei cardiace, la nivel pulmonar şi al marilor vase. Totuşi, cel mai elocvent test este cel hematologic microscopic direct, când se sesizează prezenţa microfilariilor (stadii larvare) în frotiu”, a completat specialistul. Dacă aveţi întrebări legate de aceşti paraziţi externi şi de alte pericole ce le pândesc pe animalele dumneavoastră de companie vă puteţi adresa Spitalului Veterinar Ilioara, din Str. Ilioara nr. 16E, sector 5, număr de telefon 021/348.05.30.

Daniela Purgaru

 

Cămila de acum un milion de ani

O echipă de paleontologi a descoperit recent în deşertul sirian mandibula unui animal provenind dintr-o specie până în prezent necunoscută, cu o talie miniaturală, ce a trăit în urmă cu aproximativ un milion de ani, foarte asemănătoare cu o cămilă.

Găsită la nord-est de Damasc
Fragmentul de mandibulă a fost descoperit în urmă cu o lună în apropiere de localitatea Khowm, din regiunea Palmyra, la nord-est de Damasc, conform lui Heba al-Sakhel, directorul Muzeului Naţional al Siriei şi coordonatorul echipei de paleontologi siriano-elveţieni ce a realizat această descoperire.

„Vaporul deşertului”, înalt de patru metri
În urmă cu un an, aceeaşi echipă a descoperit în Siria rămăşiţele fosile ale unei cămile gigantice, ce a trăit în urmă cu 100.000 de ani. Acest animal, supranumit şi „Vaporul deşertului”, avea o înălţime de până la patru metri, fiind de două ori mai mare decât cămilele din prezent, şi având o talie apropiată mai degrabă de cea a elefanţilor africani din prezent.
Scara evoluţiei acestui animal
Noua descoperire a cămilei pitice, alături de cea a cămilei uriaşe, poate oferi o serie de informaţii importante cu privire la evoluţia acestor animale. Mandibula cămilei pitice reprezintă cel mai vechi fragment fosil al unui astfel de animal descoperit până în prezent în Orientul Mijlociu şi probabil este şi cel mai vechi fragment de cămilă descoperit în lume.

Daniela Purgaru

Tardigradele supravieţuiesc vidului şi radiaţiilor spaţiale

Tardigradele, mici animale nevertebrate cu opt picioare, ce măsoară cel mult doi milimetri, cunoscute pentru rezistenţa lor excepţională, au supravieţuit vidului şi radiaţiilor spaţiale. Cercetătorii le studiază în continuare uimitoarea capacitate de adaptare, pentru a încerca să adopte tehnicile acestora.

 Se hrănesc cu resturi de rocă
   Până în prezent sunt cunoscute circa 600 de specii diferite de tardigrade, ce se hrănesc cu alte animale mai mici şi cu detritus (material rezultat din fărâmiţarea rocilor prin acţiunea agenţilor externi). Acestea se află la toate latitudinile, în oceane şi pe sol, acolo unde există vegetaţie şi apă.

Se pot resuscita după mai mulţi ani
   Deoarece habitatul lor natural, muşchi şi licheni, suferă adesea secete prelungite, aceste animale mici sunt capabile, după ce s-au deshidratat în mare parte singure, să se resusciteze chiar şi după mai mulţi ani. Oamenii de ştiinţă le-au folosit într-un experiment, pentru a le testa rezistenţa. Astfel, ei le-au „îmbarcat” la bordul capsulei spaţiale europene FOTON-M3, lansată în septembrie 2007 de o rachetă rusă Soiuz-U, şi le-au expus vidului spaţial la 270 km altitudine.
Read more: Tardigradele supravieţuiesc vidului şi radiaţiilor spaţiale

Aflaţi câţi pui va avea animalul favorit

Ecografia femelei gestante

    Vă doriţi de mult puiuţi de la patrupedul dumneavoastră şi acum vreţi să aflaţi mai repede dacă monta a reuşit? Aveţi o pisică sau o căţea care tocmai a născut şi vreţi să vă asiguraţi că nu au mai rămas resturi în uter? În aceste cazuri puteţi apela la ecografie. Doctor Lescai Constantin Daniel, şef de clinică la Spitalul Veterinar Ilioara din Capitală, ne-a spus când este utilă această procedură şi cum se realizează. Dacă pisica sau căţeaua dumneavoastră a rămas afară nesupravegheată în timpul perioadei de călduri, este posibil să fie gestantă. În acest caz trebuie să aflaţi dacă în urma montei accidentale în uter se dezvoltă sau nu puişori. Acest lucru este valabil şi în cazul montelor dirijate sau al inseminărilor artificiale.

După 28 de zile se identifică sarcina
    Dintre  metodele disponibile, cea mai convenabilă pentru depistarea şi supravegherea gestaţiei este tehnica ecografică. „Prin aceasta se poate confirma prezenţa fetuşilor încă de la vârsta de 17 zile la pisică şi 20 de zile la căţea, când se observă activitatea cardiacă fetală. Dar, pentru un diagnostic precis, vârsta optimă de identificare a gestaţiei este de 28 de zile”, ne-a spus medicul veterinar. După 30 de zile de la montă se pot observa la ecografie oasele, iar după 40 de zile se pot vedea plămânii şi ficatul. Acum medicul poate evalua funcţiile cardiace şi mişcările fetale şi poate descoperi din timp unele infecţii. De asemenea se poate aproxima numărul puilor. O nouă ecografie se face după fătare, pentru a se asigura că nu există complicaţii.
Read more: Aflaţi câţi pui va avea animalul favorit

American Curl, felina cu urechi de Mickey Mouse

Pisica din rasa American Curl este considerată printre cele mai caraghioase feline, din cauza urechilor sale îndoite, care sunt rezultatul unei mutaţii spontane.
 Rezultatul unei mutaţii genetice
   Rasa de pisici American Curl a apărut recent, în 1981, în Statele Unite ale Americii, când o femelă neagră, cu părul lung şi mătăsos, cu urechile de o formă neobişnuită a fost găsită şi adoptată de familia Ruga. La scurt timp, felina a născut şi din patru pisoiaşi, doi aveau urechile îndoite. După ce au fost întrebaţi ce se întâmplă, doctorii au concluzionat că este vorba despre o mutaţie genetică. Practic, gena care a cauzat îndoirea urechii a urmărit un singur tipar dominant. Încrucişarea selectivă a acestei rase noi a apărut în 1983.

Orice culoare a blăniţei este acceptată
   Pisica din rasa American Curl are o talie medie, este elegantă, are o expresie blândă şi este mereu alertă. Poate avea atât părul lung, dar şi scurt, ambele varietăţi având părul moale, mătăsos, lucios şi lipit de corp. Toate culorile şi modelele sunt acceptate, inclusiv culorile solide, tigratul pe fond cenuşiu, calico, culoarea carapacei de broască, fumuriu, cenuşiu, bicolor şi modelul colorpoint (specific siamezelor). Coada este stufoasă. Caracteristica distinctivă a acestei rase este forma unică a urechilor. Acestea sunt ridicate şi deschise, îndoite în spate. La pui, urechile se lasă după trei-patru zile de la naştere şi abia după patru luni se stabileşte forma finală.
Read more: American Curl, felina cu urechi de Mickey Mouse

Delicii pentru căţei

   De ziua căţeluşului dumneavoastră sau la diferite ocazii este bine să îl răsfăţaţi puţin şi din punct de vedere alimentar. Acest lucru nu înseamnă însă să îi daţi hrană gustoasă, dar interzisă lui, ci să îi preparaţi în casă anumite bunătăţi sănătoase, ce îl vor face să dea din coadă de plăcere.

Optaţi pentru ingrediente sănătoase
   Pe lângă hrana din comerţ destinată câinilor îi puteţi prepara patrupedului dumneavoastră câteva feluri de mâncare „legale” şi gustoase. Nu trebuie decât să vă folosiţi imaginaţia. Astfel, utilizând câteva ingrediente sănătoase (orez, carne de pui sau de curcan ori de vită, ficat de vită sau de pasăre, pipote şi inimi, tărâţe, făină de oase, ulei de porumb, brânză de vaci, iaurt, ouă, drojdie de bere, conopidă, sfeclă, morcovi, fasole verde, fulgi de porumb sau de ovăz, verdeaţă proaspătă etc.), puteţi realiza zeci de combinaţii.

    Iată câteva reţete pe care le puteţi realiza pentru început: Biscuiţi  O ceaşcă plină cu fulgi de porumb, puţină sare iodată, două ceşti cu făină integrală, un ou, trei linguriţe cu ulei de porumb, două linguriţe cu pătrunjel tocat şi 750 ml de supă de pasăre. Încălziţi cuptorul. Amestecaţi fulgii cu sarea şi făina într-un bol. Puneţi oul cu pătrunjelul, uleiul şi supa într-un castron mai mare. Adăugaţi amestecul din primul bol, până când ajungeţi la o cocă cremoasă, pe care o frământaţi şi cu care întindeţi apoi o foaie de un centimetru grosime. Tăiaţi-o în forme diferite, apoi coaceţi-o 15 minute pe o tavă uşor unsă cu ulei. Sunt excelenţi pentru căţei.
Read more: Delicii pentru căţei