Mozaic

Ne mutăm pe Lună până în anul 2030?

de Dana Purgaru

Astronauţii care vor ajunge pe Lună ar putea trăi într-un habitat imprimat 3D pe suprafaţa selenară în mai puţin de 15 ani, conform planurilor făcute publice de Agenţia Spaţială Europeană, în cadrul unei conferinţe internaţionale în legătură cu revenirea oamenilor pe Lună.

Are 11 ani şi este mai deşteaptă decât Einstein

de Dana Purgaru

Kashme Wahi, o elevă de 11 ani din Marea Britanie, şi-a obţinut un loc în înalta lume intelectuală după ce s-au aflat rezultatele testului Mensa în cazul său. Scorul de 162 o situează cu două puncte mai sus decât Stephen Hawking şi Albert Einstein.

Moment inedit: omenirea a intrat în Antropocen

de Dana Purgaru

Oamenii de știință au făcut recent un anunț surprinzător. Aceștia spun că omenirea a intrat într-o nouă eră, numită Antropocen. Denumirea a fost aleasă datorită impactului pe care îl are activitatea umană asupra Pământului.

Volanul, înlocuit de... un gest

de Dana Purgaru

Considerat indispensabil la acest moment, volanul ar putea deveni istorie dacă inovația AirTouch ar deveni realitate. Această opţiune nouă permite conducătorilor auto să execute comenzi numai prin glisarea unui ecran din faţă cu degetele.

S-a stins una dintre minţile luminate ale culturii mondiale Umberto Eco Junele fascinat de fascism devenit umanistul desăvârşit

de Andrei Dicu

Literatura mondială a pierdut la 19 februarie doi titani. Scriitorul, filosoful, profesorul şi semioticianul italian Umberto Eco şi romanciera americană Harper Lee, laureată a Premiului Pulitzer pentru ovaţionatul său roman „Să ucizi o pasăre cântătoare” (1960), au murit în aceeaşi zi! Eco, autorul bestseller-ului ecranizat „Numele trandafirului” avea 84 de ani şi suferea de cancer de mai multă vreme.

Hubert de Givenchy, simbolul eleganţei şi al fineţii în modă

de Silviu Ghering

Contele Hubert James Marcel Taffin de Givenchy s-a născut la 20 februarie 1927, într-o familie bogată de aristocrați din Beauvais, Franța. A devenit interesat de haine încă de la 10 ani, după ce a vizitat pavilionul de modă de la Expoziția Internațională din Paris. Odată ajuns acasă, a început să „devoreze” revista „Vogue”. După terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, pleacă la Paris și studiază la prestigioasa Școală de Arte Frumoase. Își face ucenicia la mai multe case de modă, și în 1952 își deschide primul său atelier și debutează cu doar câteva piese. Femeile din anturajul său sunt extaziate și îl încurajează să creeze o întreagă colecție. Și-a dorit să îmbrace toate femeile, atât pe cele din saloane, cât și pe cele de pe stradă. În 1954 este primul designer care scoate o linie de lux prêt-à-porter. Devine astfel preferatul celor mai bine îmbrăcate femei de pe planetă: Lauren Bacall, Greta Garbo, Elizabeth Taylor, Marlene Dietrich, Grace de Monaco, Jacqueline Kennedy.

Romania frumoasa

de Silviu Ghering

Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.

Exerciţii pentru coapse şi fese

de Raluca Grințescu

A venit timpul să vă perfecționați picioarele, pentru a arăta impecabil într-un costum de baie, într-o fustiță scurtă sau într-o pereche de pantaloni scurţi. Iată un set de șase exerciții!

Chinezii, uimiţi de „Comorile României“

de Dana Purgaru

Cele mai preţioase obiecte din ţara noastră, de o valoare inestimabilă, ce au luat naştere din mâini harnice şi pricepute în treizeci de milenii de evoluție umană și civilizație în spațiul românesc, au ajuns unde n-ar fi visat niciodată făuritorii lor să ajungă, în China.

Chinezii, uimiţi de „Comorile României“

de Dana Purgaru

Costa Gavras, grecul ajuns Monsieur Z

de Silviu Ghering

Cunoscutul cineast Costa Gavras s-a născut Konstantinos Gavras, într-o familie săracă din satul Loutra-Iraias, în sudul Greciei continentale, la 12 februarie 1933. După Al Doilea Război Mondial, întreaga familie s-a mutat la Atena. Tatăl său, membru al aripii de stânga a Rezistenței grecești antinaziste, a fost închis după război pe motiv că e comunist. Din cauza asta Konstantinos nu a putut urma nicio facultate și nici nu a putut emigra în America, așa cum visa în adolescență. În 1951 părăsește, totuși, Grecia natală și pleacă în Franța, unde se înscrie la Facultatea de Drept, la care renunță în 1956 pentru Școala Națională de Film, absolvită în 1958. Primul său mare succes ca regizor a fost „Compartimentul ucigaşilor” (1965). Consacrarea i-a adus-o „Z”, cel mai cunoscut film al său (1969), cu Yves Montand în rolul principal, de care l-a legat o mare prietenie, peliculă care i-a adus un Oscar pentru cel mai bun film străin. Alte filme de mare succes ce au abordat subiecte politice sensibile şi au generat reacţii puternice au fost „Stare de asediu” (1973), „Dispărutul” (1982, primul său film în limba engleză, Palme d’Or la Cannes şi Oscar pentru cel mai bun scenariu), „Amen” (2003, filmat în România, cu Marcel Iureș, Marin Moraru, Ion Caramitru, Alexandru Repan, Horațiu Mălăele, Valentin Teodosiu, Constantin Cotimanis, Pavel Bartoș și alți actori români), „Paradis în vest” (2009). Costa Gavras a promovat thriller-ul politic, prin care a îmbinat dezbaterea unui subiect real şi de mare actualitate din viaţa internaţională cu suspansul de tip polițist, rezultând filme de mare atractivitate la public. Întrebat ce se consideră, grec sau francez, marele regizor a răspuns: „Aș spune ambele. Când am părăsit Grecia regimul era foarte prost pentru cei din clasa mea socială, țara ne refuza totul. Am ajuns în Franta și am primit totul: am fost acceptat din prima, nu a trebuit să plătesc pentru studii, am ajuns în cinematografie, am avut condiții de lucru mai bune decât colegii francezi, am putut să fac ce filme am vrut. Așa că mi-a devenit a doua patrie, mă consider un cineast francez de origine greacă”.