de Laura Zmaranda
Oare de câte ori, doamnelor, nu am găsit rătăcită printre paginile unei cărţi o floare uscată care ne-a răscolit amintiri? Imaginaţi-vă pentru o clipă cât de plăcut trebuie să fie să priveşti tulpina firavă a unor ghiocei în toiul iernii sau să te bucuri de stropii de magie răspândiţi de o Crăciuniţă, care a rămas în plină floare chiar dacă s-au scurs luni bune de când aceasta şi-a îmbujorat petalele cu roşu corai. Graţie unei tehnici japoneze străvechi, acest lucru este posibil. Şi pentru că florile au fost dintotdeauna „aliatul” celor care au vrut să îşi exprime sentimentele altfel decât prin cuvinte, vă sugerăm o alternativă a clasicelor buchete de flori pe care doamnele le primesc în luna martie, şi anume tablourile cu flori presate.
Read more: Un altfel de cadou în luna martie: tablourile cu flori presatede Elena Şerban
La 3 martie 1930 s-a născut omul care a devenit primul preşedinte al României de după Revoluţia din ’89. Ion Iliescu a venit pe lume la Olteniţa, în Călăraşi, în familia lui Alexandru, comunist ilegalist, şi a Mariei Dumitru Toma. La vârsta de 1 an, Ion a fost abandonat de mama sa naturală, care a ales să plece în Bulgaria natală. Nici de tată nu a avut parte prea mult. Alexandru Iliescu a murit în închisoare din cauza convingerilor sale comuniste. Norocul micului Ion a fost Maria P. Iliescu, a doua soţie a lui Alexandru, care l-a crescut pe copil.
Read more: Ion Iliescu - Preşedintele emanat în decembrie 1989de Gabriela Militaru
Dincolo de ceremoniile de căsătorie somptuoase şi costisitoare, ce altceva mai ştim despre vieţile private ale celor care ne conduc? Care este relaţia privată dintre şefii importantelor state din lume şi soţiile lor şi ce se află în spatele zâmbetelor largi pe care acestea din urmă le afişează în timpul întâlnirilor oficiale? Istoria recentă a famiilor prezidenţiale şi regale ne arată că, în foarte multe cazuri, fidelitatea şi sprijinul declarat faţă de celula societăţii care este familia sunt doar puncte teoretice pe platforma-program a celor aflaţi la putere. În realitate, conducătorii de state sunt supuşi aceloraşi tentaţii ca şi oamenii de rând. Dacă nu chiar mai mult...
Read more: Aventurile amoroase ale celor care conduc lumeade Dana Purgaru
Se ştie că a bea cafea este aproape ca un drog pentru mulţi „consumatori”, care chiar recunosc faptul că nu-şi pot începe ziua fără o cană cu această licoare neagră energizantă şi nu-şi pot duce activităţile la capăt de-a lungul zilei fără alte ceşti cu efect miraculos. Recent însă, acest obicei a fost catalogat drept boală de oamenii de ştiinţă, deoarece peste 50% dintre consumatorii obişnuiţi de cofeină întâmpină dificultăţi în a se lăsa sau măcar a reduce consumul.
Read more: Dependenţa de cofeină, declarată boală psihicăde Carmen Ciripoiu
- Legume ce ţin de legende, superstiţii şi leacuri-minune
Legume modeste, umile şi deseori detestate, ceapa şi usturoiul au generat de-a lungul secolelor nenumărate legende, superstiţii şi credinţe ce le-au înălţat la rangul de leacuri-minune.
Read more: Usturoiul tratează gelozia, ceapa e simbolul eternităţiide Elena Şerban
Un hotelier renumit şi un creator de blugi renumiţi. Un elveţian şi un american originar din Bavaria. Sunt doi dintre oamenii care prin geniu, dar şi prin muncă intensă au reuşit să-şi ducă la nivel de milioane afacerile. Şi care, Peşti veritabili ca zodie, au „înotat” cu spor contra tuturor celor care li se opuneau. Cesar Ritz şi Levi Strauss.
Read more: Mărcile excelenţeide Gabriela Militaru
Toată lumea este în stare de şoc după ce cunoscutul actor american Philip Seymour Hoffman a fost găsit mort în apartamentul său din cauza unei supradoze. Actorul are o istorie veche cu consumul de droguri, viciu pe care părea că a reuşit să-l controleze timp de mai bine de două decenii. Decesul din 2 februarie 2014 survine însă după ce anul trecut Hoffman a recidivat... Drogurile au fost mai puternice decât geniul!
Read more: Oscarizatul Philip Seymour Hoffman, geniul care a murit prosteşte!de Andrei Dicu
La 18 februarie 1564 a trecut în nefiinţă Michelangelo Buonarroti. Fabulos sculptor renascentist, pictor, arhitect şi poet, el a exercitat o influenţă fantastică asupra artei occidentale. Cu atât mai interesant este faptul că Michelangelo di Ludovico Buonarroti Simoni - pe numele său complet - a trăit, de fapt, blestemul propriei nedesăvârşiri, care l-a marcat pe tot parcursul existenţei sale.
Read more: Michelangelo şi-a prevăzut sfârşitul într-o sculptură neterminatăde Elena Şerban
O privire senină, albastră şi blajină. O vorbă molcomă de moldovean mutat la Bucureşti. Un talent cât Institutul de Teatru pe care l-a absolvit. Octavian Cotescu. Marele actor a rămas în inimile românilor mai ales pentru rolul din celebrele cuplete cu Tanţa şi Costel, în care juca alături de Coca Andronescu.
Read more: Octavian Cotescu... sau, mai simplu, Costelde Gabriela Niculescu
Doamna folclorului românesc a plecat prea devreme dintre noi, în ultima noapte a lunii ianuarie, la doar 66 de ani, în urma unei lupte crâncene cu o boală nemiloasă pe care s-a străduit s-o învingă în ultimii şase ani. Marioara Murărescu a lăsat în urma sa o bogată moştenire culturală adunată, vreme de trei decenii, în „Tezaur folcloric”, emisiunea care a păstrat şi a perpetuat valorile cântecului popular românesc. Şi tot în urma sa au rămas fiul, nora şi nepotul, familia care a sprijinit-o şi pentru care şi-ar fi dorit să câştige bătălia cu cancerul.
Read more: Marioara Murărescu este de-acum ambasadoarea folclorului românesc în Ceruride Dana Purgaru
- La 7 februarie 1914, Charlie Chaplin a interpretat întâia oară istoricul personaj, devenit mai apoi emblematic pentru filmul de comedie
Au trecut 100 de ani de când Charlie Chaplin a creat şi a interpretat întâia oară personajul care i-a devenit peste ani „imagine”, personajul cu care practic s-a identificat. Adorat la scară universală, de copii şi de adulţi deopotrivă, pe vremea automobilelor de epocă şi a filmului mut, dar şi în cea a tehnologiei moderne, Vagabondul năstruşnic şi inimos deopotrivă continuă să stârnească zâmbete chiar şi azi.
Read more: Un secol de la „naşterea“ Vagabondului