de Redacţia Taifasuri
Timpul se grăbeşte să încheie anul bătrân şi obosit pentru a da naştere altuia nou, viguros şi primenit în straie poleite. E vremea minunilor, a împăcării şi a căldurii sufleteşti, în care relele se dau la o parte şi sunt uitate. Sărbătoarea Naşterii Domnului ne aduce mai aproape de case, de părinţi, de bunici, de oamenii dragi, în jurul bradului cu miros de cetină, şi ne reuneşte la mese cu bucate aburinde. Omătul proaspăt, colindătorii care cântă la „fereşti”, vinul fiert cu scorţişoară şi lemnul trosnind în sobe... sunt imagini care ne-au însoţit în iernile copilăriei. Dragii noştri, haideţi să ne amintim de adevăratele valori şi să întâmpinăm Naşterea Pruncului Iisus cu sufletul deschis! Să reînviem vechile tradiţii româneşti din satele străbune, să fim din nou copii şi să aducem la lumină, din cufărul ascuns al inimii, puritatea şi seninătatea din primii ani de viaţă. Fie ca Moş Crăciun să ajungă la fiecare dintre voi şi să vă aşeze sub brad darul pe care vi-l doriţi, iar Steaua care i-a călăuzit pe cei trei magi să vă aducă Lumina în casă şi în suflet! Vă dorim un Crăciun fericit şi un An Nou plin de realizări!
de Claudia Stan
A fost odată, în Ţinutul Zăpezilor din Împărăţia Cerurilor, Prinţul fulgilor de nea, care trăia într-un maiestuos palat de gheaţă. În fiecare iarnă, tânărul privea cu tristeţe veselia copiilor de pe Pământ şi dansul zglobiu al celorlalţi fulgi de zăpadă, după care ar fi vrut să zboare şi el... Dar nu se cuvenea, pentru că trebuia să aibă grijă de supuşii săi... Într-o bună zi, nefericitul prinţ îi ceru lui Dumnezeu să îi îngăduie să guste fericirea de a pluti spre Pământ, purtat de adierea vântului rece, chiar dacă pentru asta va renunţa la viaţa veşnică.
Read more: Povestea Fulgului de neade Claudia Stan
Se spune că pe vremea Împăratului Irod s-a dat ordin ca fiecare tânăr să se ducă în satul natal şi să se înscrie pe liste pentru a fi luat la oaste. Iosif, logodnicul Fecioarei Maria, a plecat şi el către Vifleem, oraşul său natal, pentru a respecta orânduirea împăratului.
Read more: Moş Crăciun a fost primul creştinde Cristina Tache
Cine nu îl ştie pe Moş Crăciun? Bătrânelul cu plete dalbe este cunoscut în întreaga lume, de la mic la mare, dar nimeni nu l-a văzut vreodată în timp ce punea cadourile sub brad. Imaginea Moşului, aşa cum îl ştim cu toţii astăzi, îmbrăcat în haine roşii şi cu barbă albă, a fost conturată în urmă cu peste 70 de ani. În 1931, Moş Crăciun a primit o nouă alură printr-o campanie publicitară, desfăşurată de o companie de băuturi răcoritoare. Desenatorul Haddon Sundblom i-a atribuit lui Moş Crăciun o burtă durdulie, un aer jovial, costumul său roşu şi o atitudine tolerantă. În următorii 35 de ani, fabrica de băuturi a difuzat aceste portrete ale lui Moş Crăciun în diverse publicaţii. Compania încă mai foloseşte această imagine a Moşului în spoturile publicitare pentru Sărbătorile de Iarnă. Figura sa a fost inspirată de aceea a lui Moş Nicolae şi chiar numele său american, Santa Claus, este pronunţia engleză a numelui danez al Sfântului Nicolae: Sinter Klaas. Britanicii îi spun Father Christmas, iar francezii îl numesc Pere Noel.
de Cristina Tache
În apropiere de Cercul Polar, într-un orăşel din Laponia (Finlanda), se află cel mai iubit personaj, pe care fiecare copil îl aşteaptă cu daruri la 25 decembrie. Moş Crăciun locuieşte la Rovaniemi, în nordul Finlandei de prin anii ’50. În anii ’20, el era stabilit în Munţii Korvatunturi, undeva la graniţa cu Rusia, însă 30 de ani mai târziu, Moşul a început să viziteze Cercul Polar, în apropiere de oraşul Rovaniemi. Astfel, în 1985, Moş Crăciun s-a stabilit pe aceste locuri şi şi-a construit aici propriul orăşel. Acesta include Biroul, Oficiul Poştal, dar şi Parcul lui Moş Crăciun. În orice zi a anului, oameni din întreaga lume îl vizitează pe Moşul, care ascultă dorinţele celor mici.
Read more: Rovaniemi, cartierul general din Laponiade Claudia Stan
Secolul al XIX-lea a fost momentul în care tradiţiile Crăciunului au început să se modernizeze. Renii, în frunte cu Rudolf, animalele ce îl ajută pe Moş Crăciun să împartă daruri, sunt o completare a obiceiurilor străvechi. Uşor, uşor au intrat în folclorul Crăciunului, devenind parte din Sărbătoarea Sfântă.
Read more: Rudolf, renul care a salvat Crăciunulde Cristina Tache
Românii au fost dintotdeauna legaţi de datinile strămoşeşti, pe care le-au respectat cu sfinţenie la vreme de sărbătoare. În ultimii 20 de ani, influenţele Occidentului au pătruns în casele noastre, dar încă mai există locuri în ţară în care obiceiurile străvechi au fost bine conservate. Dr. Doina Işfănoni, cercetător etnolog şi director ştiinţific la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, din Bucureşti, ne-a împărtăşit câteva dintre cunoştinţele sale despre datinile ce s-au păstrat până în prezent în diverse zone geografice din România. Vă invităm să faceţi, alături de noi, o incursiune în lumea plină de simboluri şi semnificaţii ancestrale ale satului românesc în prag de sărbătoare.
Read more: Datinile româneşti, între credinţă şi misticismde Cristina Tache
Crăciunul este o sărbătoare a bucuriei, a păcii şi liniştii sufleteşti. În această perioadă, oamenii se străduiesc să scoată la iveală tot ceea ce au pozitiv. Este timpul în care se uită toate supărările şi toate relele. Fiecare zonă din România marchează sărbătoarea Naşterii Domnului într-un mod specific, prin ceremoniale mai complexe sau mai puţin fastuoase, dar totdeauna încărcate de semnificaţii profunde pentru viaţa comunităţii.
Read more: Crăciunul, sărbătoarea familiei şi a tuturor celor dragide Cristina Tache
La cumpăna dintre ani, în satele româneşti ne întâmpină o atmosferă unică, de intensă trăire emoţională. Obiceiurile tradiţionale legate de Anul Nou, transmise din generaţie în generaţie, şi aflate într-o permanentă schimbare, atât ca funcţie, cât şi ca mod de realizare, au devenit în zilele noastre adevărate spectacole grandioase, concentrând atenţia întregii comunităţi.
Read more: Noaptea de Anul Nou, timpul marilor ritualuri de purificarede Claudia Stan
Copaci de zahăr, omăt ce scârţâie la fiecare pas şi natură învelită în manta albă… O imagine după care tânjim an de an, dar care, din păcate, devine tot mai rară pentru mulţi dintre noi. Iarna este considerată un anotimp al purităţii şi al veseliei, când râsetele cristaline ale copiilor răsună în jocuri zglobii peste tot. Zăpada a fost şi este preferata celor mici, care abia aşteaptă să se bulgărească, dar să şi construiască tăcuţi oameni de zăpadă, străjeri ai celui mai frumos şi curat anotimp. Există multe legende legate de apariţia omului de zăpadă sau „fără minte”, cum mai este numit în alte ţări, dar cert este că, deşi este de gheaţă, are o popularitate foarte mare.
Read more: Legenda omului de zăpadăde Cristina Tache
- Sunt la modă brazii diafani şi „preţioşi”
Trebuie să uitaţi tot ceea ce ştiaţi până acum despre decorarea pomului de Crăciun! În această iarnă, pomul magic stă sub semnul modernităţii şi al transparenţei. Toate elementele se combină pentru a oferi o imagine fragilă, diafană, romantică. Culori pastelate, combinaţii surprinzătoare, materiale preţioase şi multă luminozitate sunt doar câteva dintre principiile de bază în decorarea bradului de Crăciun în acest sezon. Despre tendinţele iernii şi despre multe alte lucruri interesante am stat de vorbă cu designerul de interioare Ivan Cristian.
Read more: Tendinţele iernii în împodobirea pomului