Mozaic

Povestea iepuraşului

de Carmen Ciripoiu

Prezenţa iepuraşului în tradiţia pascală se datorează reminiscenţelor ritualurilor păgâne, dar şi divinităţilor venerate în vremuri îndepărtate, simpaticul animal pufos fiind atunci, ca şi astăzi, un evident simbol al fertilităţii.

Arta încondeierii ouălor

de Claudia Stan

În fiecare an, în Joia Mare din Săptămâna Patimilor, creştinii împlinesc un ritual ce se păstrează din vremea lui Hristos. Vopsirea ouălor reprezintă o adevărată provocare pentru gospodine, dar iată că există şi astfel de ouă de Paşte. Noi vă vom da câteva idei inedite, cu care să vă surprindeţi musafirii.

Tradiţia ouălor în Europa

de Cristina Tache

Ouăle încondeiate sunt minuni artistice apreciate în întreaga lume. În funcţie de ţară şi de tradiţia populară, există procedee specifice pentru decorarea ouălor. Motivele sunt diversificate, de la simboluri religioase până la desene cu semnificaţii populare. Originea colorării ouălor se pierde în negura epocii precreştine. Ele simbolizau echilibrul, creaţia şi fecunditatea. La romani, ouăle colorate în roşu făceau parte din darurile sărbătoririi lui Janus şi erau folosite la diferite jocuri şi ceremonii religioase. Obiceiul colorării ouălor s-a transmis creştinilor şi este practicat mai ales de popoarele europene. În majoritatea ţărilor europene s-a păstrat datina vopsirii ouălor, dar numai în Europa de Est mai este întâlnită arta încondeierii.

Paştele în lume

de Carmen Ciripoiu
şi Cristina Tache

Una dintre cele mai importante sărbători ale creştinătăţii, Paştele, are loc cu mult fast şi bucurie peste tot în lume. Chiar dacă sunt respectate aceleaşi canoane religioase, fiecare popor a dezvoltat de-a lungul vremii propriile tradiţii pascale.

Clarvăzătoarea Ildiko Balmuş vindecă prin bioenergie

de Claudia Stan

Dumnezeu, prin bunătatea Sa, ne-a dat fiecăruia în parte un har, pe care am ştiut să-l folosim într-o mai mică sau mai mare măsură. Pentru mulţi dintre noi, acest har reprezintă un mod de viaţă. Ildiko Balmuş este o femeie simplă, în ochii căreia citeşti un suflet cald, deschis, linişte interioară, dar şi credinţa oarbă în cuvântul sfânt. De multă vreme nici nu se mai întreabă de ce divinitatea a ales-o tocmai pe ea, dintre atâtea milioane de oameni, să redea speranţa unor persoane bolnave, deznădăjduiţe, ci doar Îi mulţumeşte Celui de Sus pentru rolul pe care i l-a ursit. Ildiko este o femeie cu inima curată, cum nu întâlneşti decât o dată în viaţă şi pe care îţi doreşti să o ai aproape, ca balsam pentru sufletul rănit, pentru totdeauna...

Grecia sacră

de Ana Trifan

În Grecia, nu numai că veţi întâlni unele dintre cele mai importante centre ale ortodoxismului, dar vă veţi încărca atât spiritual, cât şi fizic cu energia pe care o dă istoria sacră a acestor locuri splendide.

Aprilie, luna „Mincinosului”

După ce a „furat” ropote de aplauze la Iaşi, Bacău, Suceava, Galaţi şi Brăila, comedia „Mincinosul”, de Carlo Goldoni, cu Claudiu Bleonţ (Lecio), Sebastian Papaiani (Doctorul), Valentin (Pantalone) şi Bogdan Uritescu (Florindo) în rolurile principale, a poposit la 6 aprilie în Capitală, în avanpremieră, la Teatrul Nottara.

România, în Cartea Recordurilor pentru cea mai lungă rochie de mireasă

Recent, românii au intrat în Cartea Recordurilor prin rochia de mireasă cu cea mai lungă trenă din lume! La începutul lui aprilie, Bucureştiul a fost gazda celui mai mare eveniment din Industria Organizării de Nunţi, unde a fost expusă şi rochia creată de designerul Oana Comănescu, la care s-au folosit 1.600 m de tul, 50 m de dantelă brodată şi peste 7.000 de cristale Swarovski cusute manual. A fost nevoie de 70 de zile şi de 25 de oameni pentru realizarea rochiei, a cărei trenă a ajuns să măsoare 1.579 m. Recordul a fost validat de reprezentanţii Guinness Book, veniţi special în Capitală pentru acest eveniment.

Vicky Cristina Barcelona, o dragoste nebună

de Claudia Stan

Premiera filmului „Vicky Cristina Barcelona” va avea loc în Româna la 3 aprilie 2009. Veţi avea parte de 97 de minute de comedie romantică.

Vechii indieni, contemporani cu egiptenii şi sumerienii (III)

de Daniela Purgaru

Se cunosc foarte puţine lucruri despre civilizaţia vechilor indieni, însă ceea ce s-a descoperit este fascinant. Acum mai bine de 4.000 de ani, oamenii din Valea Indului construiau oraşe imense, cu străzi drepte şi case din cărămidă cu baie proprie, copiii aveau jucării, iar femeile îşi dădeau cu ruj.