Religie

Schitul Dideşti, casa lui Gala Galaction, traducătorul Sfintei Scripturi

de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu

A plămădit Dumnezeu, cu lucrul mâinilor sale, locuri pe care uneori doar o tainică memorie din adâncul sufletului și le poate aminti. Din tot ce a fost odată Schitul Didești din Teleorman, ce datează din secolul al XVIII-lea, a rămas doar o biserică, ruinele pivnițelor casei boierești și porțile zidului de incintă. Asemenea Mântuitorului pe Muntele Tabor, biserica așteaptă preschimbarea ce va să vină și veșmintele slavei dumnezeiești. Printre îngeri și duh, se mai aud parcă și acum vechile slujbe, dar și râsul plin de bucurie al lui Gala Galaction, ce a văzut lumina zilei în acest loc sfânt.

Sfânta icoană a Anului omagial 2021

de Carmen Ciripoiu şi Claudia Mîţoi

Trei cuvioși români cu o istorie și o experiență deosebită au avut smerenia drept cea dintâi virtute, evlavie și credinţă puternică: Ioan Casian, Dionisie Exiguul și Ioan Iacob. Icoana „anului omagial 2021 al pastoraţiei românilor din afara României şi a Anului comemorativ al celor adormiţi în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor” îi prezintă pe sfinți binecuvântând românii plecați în întreaga lume.

2021: „Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României“ şi „Anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul, valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor“ Preot doctor Bogdan Teleanu: „Cinstirea memoriei înaintaşilor ne ajută să avem o direcţie în

de Carmen Ciripoiu şi Claudia Mîţoi

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2021 drept „Anul omagial al pastorației românilor din afara României” și „Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul, valoarea liturgică și culturală a cimitirelor”. Despre ce înseamnă iubirea față de românii din Diasporă, dar și cum trebuie cinstită memoria celor trecuți la dreapta Domnului, aflați de la preot doctor Bogdan Teleanu (foto), de la Biserica „Sfântul Pantelimon”.

Cel mai vechi sfânt lăcaş ctitorit de Ştefan cel Mare Razele proiectate de soare în biserica de la Pătrăuţi reconstituie drumul de la Naşterea la Învierea lui Iisus

de Carmen Ciripoiu şi Adrian Barna

Cel mai vechi sfânt lăcaș ctitorit de Ștefan cel Mare ce se păstrează azi în forma sa originară, Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din Pătrăuți, județul Suceava, monument UNESCO, ascunde secrete puțin cunoscute. După ce a studiat timp de 15 ani de unul singur modul în care razele soarelui se proiectează prin ferestrele sfântului lăcaș, parohul bisericii, preotul Gabriel Herea, a ajuns la concluzii care au uimit oamenii de știință. Și anume că planul bisericii și iconografia au fost generate în armonie cu mersul soarelui pe bolta cerească. Adică razele proiectate de soare în biserica de la Pătrăuți reconstituie drumul de la Nașterea la Învierea lui Iisus.

Creştină adevărată până la moarte Sfânta Anastasia Farmacolitria, izbăvitoarea de boli şi de otravă

de Carmen Ciripoiu şi Florica Pintea

Sfinții sunt împlinirea a două virtuți: dragostea față de Dumnezeu și dragostea față de om. Și în aceste două porunci, spun sfinții părinții constă întreaga Evanghelie. Pentru asta s-a luptat și Sfânta Anastasia Farmacolitria (izbăvitoarea de boli și de otravă). Să-i învețe pe ceilalți ce înseamnă dragostea cea veșnică, nepieritoare. Pentru toate faptele sale duhovnicești, Sfânta Anas- tasia Farmacolitria este cinstită cu slavă la 22 decembrie. Tot atunci este pomenit și dascălul său, Sfântul Hrisogon.

Teatrul creştin, avangarda nobleţii teatrului Regizoarea Ivona Boitan: „Creştinul zilelor noastre încearcă şi să fie om al cetăţii, dar şi să-şi păstreze dimensiunea liturgică“

de Gheorghe Zmaranda şi Adrian Barna

Societatea contemporană are nevoie să se sprijine în continuare pe credință. Angoasele care o macină nu pot fi alungate decât de certitudinea promisiunii pe care Dumnezeu a făcut-o omenirii. Aceea că nu suntem pierduți. Și dacă fervoarea vieții cotidiene ne îndepărtează de acest adevăr, avem totuși două mari sărbători creștine care resetează busola timpului. Sărbătoarea Nașterii Domnului te dezgolește de orice egou, în fața acestei mari minuni rămâi doar un suflet mut de uimire. Ivona Boitan (medalion) este regizor de teatru, dramaturg, scriitor și student al Facultății de Teologie „Iustinian Patriarhul” în cadrul Universității București, la secția Teologie Didactică. Este însă cunoscută nu doar pentru piesele sale de teatru, ci și pentru puternica sa pledoarie pentru viață susținută în cadrul evenimentului Marș pentru viață. „Un Dumnezeu de sertar care nu ne cere nimic, nu este un Dumnezeu viu”, ne-a spus domnia sa în dialogul pe care l-am avut.

Una dintre cele şapte taine ale Bisericii Ortodoxe Pocăinţa reprezintă părăsirea păcatului

de Carmen Ciripoiu şi Florica Pintea

Sfântul Ioan Gură de Aur crede că pocăința este topirea păcatului, iar Sfântul Vasile cel Mare e de părere că se pocăiește cel care împlinește cuvântul psalmistului: „Nedreptatea o urăsc și o disprețuiesc, iar legea Ta o iubesc”. Pocăința, esență a creștinismului, nu reprezintă părăsirea bisericii ortodoxe și împărtășirea crezului unor biserici protestante, așa cum cred unele persoane. Este, cum frumos a mărturisit Cuviosul Pimen, părăsirea păcatului. O stare pe care ar trebui să o experimenteze fiecare creștin.

Comorile din Muntele Athos au poveşti tulburătoare Icoana Maicii Domnului „Gherontissa“ şi-a ales locul de sălăşluire

de Florica Pintea şi Carmen Bădulescu

Aflată la Mănăstirea Pantocrator din Muntele Athos, Icoana Maicii Domnului „Gherontissa”, prăznuită în calendarul ortodox la 2 decembrie, este unul dintre cele mai importante odoare ale lăcaşului de cult, vestită pentru minunile pe care le-a făcut de-a lungul secolelor. Ea a fost realizată ca o copie după icoana în mozaic a Maicii Domnului „Grabnic Ajutătoarea”, de la Mănăstirea Pantocrator din Constantinopol.

Ctitoria unui stolnic moldovean de dincolo de Prut Mănăstirea Hâncu şi prigoana comunistă

de Valentin Țigău

Unii spun că noua față a comunismului în fosta URSS, după anul 2000, a fost una profund spiritualizată, religioasă. Alții afirmă că, dimpotrivă, brusca reîntoarcere la valorile credinței a politicienilor de stânga nu a fost decât o mască, având un pronunțat caracter electoral. Evocăm acum „epoca Voronin”, în Basarabia, și în contextul unui sfârșit de an electoral, în Republica Moldova, deși „aplecarea” actualului lider... socialist basarabean, Igor Dodon, pentru „cele sfinte” este mai puțin trucată decât cea a lui Voronin.

Expoziţia „Credinţă şi cunoaştere“ - de la icoană la arta de inspiraţie religioasă Dr. Florin-Ionuţ Filip Neacşu: „Arta sacră nu are limite confesionale“

de Simona Lazăr

Este al cincilea an de când Uniunea Artiștilor Plastici din România, asociația-filială „Artă plastică religioasă și restaurare” își adună lucrările pe simezele Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, într-o relevantă „sărbătoare a breslei”, vegheată de Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca, patronul spiritual al artelor frumoase. Peste 70 de artiști, membri ai filialei - din România, dar și din Republica Moldova, Armenia și Ungaria - au etalat picturi, sculpturi și icoane realizate în perioada pandemiei de COVID-19.

Pe urmele voievozilor şi ale călugărilor români, la Mănăstirea Cutlumuş din Muntele Athos Părintele Ioanichie: „Începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu“

de Valentin Ţigău

Atunci când intră în mănăstirea athonită Cutlumuș, pelerinul român nu poate să nu plece capul, cu sfială, dinaintea amintirii voievozilor noștri care s-au numărat printre ctitorii ei. Nu degeaba, în vechile hrisoave, i s-a mai spus și „lavra românească de la Athos”. Am fost, cu câțiva ani în urmă, pelerin pe Muntele Athos, în căutarea „semnelor românești”. Nu puteam ocoli Cutlumușul, cunoscându-i istoria și știind că acolo voi auzi (și) vorbă românească...

Page 16 of 86