de Valentin Țigău
În aprilie-iunie 1890, după ce absolvise Facultatea de Litere din Iași cu dispensă de a face trei ani în doi, tânărul Nicolae Iorga se afla în Italia, cu o bursă pe care o obținuse de la Ministerul Educației la intervenția a trei academicieni (Xenopol, Nicolae Culianu, Ioan Caragiani). Avea 19 ani și era pentru prima dată când călătorea departe de țară. Italia i s-a revelat prin marile ei orașe: Veneția, Padova, Vicența, Verona, Milano, Torino, Genova, Pisa, Roma, Florența și Napoli. Notele de călătorie, adunate într-o carte, aveau să vadă lumina tiparului cinci ani mai târziu. Și din filele acestea de carte am cules și noi, azi, la 130 de ani distanță, câteva dintre descrierile pe care Iorga le face Veneției și bisericilor ei, admirându-le necondiționat.
Read more: Bisericile Veneţiei, văzute prin ochii lui Nicolae Iorga
de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu
90 de ani de viață, 70 de ani de mănăstire și 29 de ani de slujire arhierească. Și-a încredințat viitorul pe care nu l-a cunoscut unui Dumnezeu în care a crezut până la sfârșit, iar această credință a adus Cerul la el. L-a iubit pe Domnul și a fost convins că „toate sunt cu putință celui ce crede”, iar acum, pe aripa dăruită de Divinitate sufletului său, a urcat la El. La 20 mai 2020, ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, cel mai vârstnic membru al Sfântului Sinod, a plecat la Domnul, în urma unui al doilea atac de cord. Cu o lună în urmă a fost internat la Institutul Matei Balș din București, diagnosticat cu noul coronavirus, a primit mai multe doze de plasmă de la pacienții vindecați, dar și un tratament experimental recent aprobat în SUA, dar inima sa a cedat. A mai căzut o stea a Bisericii Ortodoxe Române… Dumnezeu să-l fericească în veșnicie!
Read more: A mai căzut o stea a Bisericii Ortodoxe Române ÎPS Pimen: „Pentru asta m-am făcut preot. Să învăţ...
de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu
Nu e nevoie de nicio dovadă, de nicio explicație, iar cei care pun miracolul sub semnul întrebării nu-l au pe Dumnezeu. Când icoanele Maicii Domnului încep să plângă, Preacurata lăcrimează pentru păcatele omenirii. Sunt lacrimi grele care dor și pe care nimeni nu i le poate șterge. E o taină adâncă pe care nici cele mai luminate minți nu au putut să o descifreze și o imagine care tulbură până la sfârșitul vieții. În plină pandemie de coronavirus, Maica Domnului și Fiul Său au preluat din tristețea lumii, iar pentru lacrimile lor viața merită să fie schimbată.
Read more: Semn divin în timpul pandemiei de coronavirus Icoanele Maicii Domnului plâng păcatele oamenilor
de Carmen Ciripoiu
Considerată de filosofi „gura Duhului Sfânt”, muzica bizantină este singura cale rapidă către sufletul celui care o ascultă sau o cântă, fiind considerată firea ortodoxiei, rugăciune intonată și, totodată, apropiere de Dumnezeu. Despre ce înseamnă această muzică compusă prin inspirație dumnezeiască, inclusă recent pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO, aflați de la un cântăreț care s-a desăvârșit în meșteșugul Psalmilor și al Laudelor împărătești, arhidiacon Mihail Bucă (foto), protopsaltul Catedralei Patriarhale din București.
Read more: Muzica bizantină este „gura Duhului Sfânt“ Preot Mihail Bucă: „Cântarea şi slujirea în biserică...
de Valentin Ţigău
Întreaga planetă traversează, de câteva luni, una dintre cele mai complicate perioade, din punctul de vedere al sănătății. Infecțiile cu noul coronavirus au afectat aproape toate statele lumii, peste 4 milioane de persoane au fost diagnosticate cu COVID-19 și aproximativ 300.000 dintre pacienți au decedat, Organizația Mondială a Sănătății declarând pandemia. În acest context, într-o biserică din Aachen, Germania, la moaștele unei sfinte cu un nume surprinzător - Sfânta Corona, apărătoare de molimi și boli molipsitoare - se ridică rugă fierbinte. Ea este celebrată în calendarul Bisericii Romano-Catolice la 14 mai. Dar această sfântă tămăduitoare se găsește și în calendarul Bisericii Ortodoxe, care o celebrează însă la 11 noiembrie. Numele ei, în Ortodoxie, este: Sfânta Mucenică Ștefanida. Despre aceasta, ca și despre alți sfinți vindecători, am dialogat cu părintele protopop Ioan Bârgăoanu (foto), Protoieria Onești (județul Bacău).
Read more: Sfânta Corona sau Sfânta Mucenică Ştefanida este protectoare în caz de boli şi de molime Preot...
de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu
Cel mai cunoscut și puternic simbol al creștinismului, crucea, rămâne altarul de jertfă al Mântuitorului, dar și semnul legăturii dintre om și Dumnezeu. Crucea vă ajută să țineți piept răului și păcatului, pentru că „Oricine voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie”. Iată care sunt cele mai cunoscute cruci din România și din lume.
Read more: „Surorile“ mai puţin cunoscute ale celebrei Cruci de pe Caraiman
de Valentin Țigău
Absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „Valahia” din Târgoviște, profesorul Răzvan Constantin Gînscă predă de 17 ani disciplina „Religie ortodoxă” la Școala Gimnazială Helegiu și la școlile-structură Deleni și Drăgugești, în județul Bacău. De câțiva ani, a fost hirotonit preot, fiind paroh în satul Bălăneasa, din comuna vecină, Livezi. În contextul actual al stării de urgență impuse de pandemia COVID-19, am dialogat cu privire la ora de Religie și dificultățile pe care le întâmpină profesorii și elevii din satul românesc.
Read more: Şcoala românească, în condiţiile speciale ale stării de urgenţă Prof. Răzvan C. Gînscă: „Ora de...
de Adrian Barna şi Sorin Dumitrescu
Pictată între anii 1083 şi 1114 de Sfântul Alipie de la Lavra Pecerska, numit şi iconarul peşterilor, reprezentarea Maicii Domnului din Sven este renumită pentru minunile pe care le-a făcut de-a lungul secolelor. Cei care s-au rugat cu credinţă în faţa acestei icoane au cunoscut vindecarea de boli sau izbăvirea de necazuri.
Read more: Icoana Maicii Domnului „Svenskaya“, renumită pentru vindecarea celor posedaţi şi protectoarea de...
de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu
De la biserici pictate și cele de lemn la biserici fortificate, de la monumente ale arhitecturii gotice la cele ale stilului bizantin ori brâncovenesc, mănăstirile vechi din România rămân comori sfinte, în fața cărora orice cuvânt pălește. Iată care sunt cele mai vechi biserici, unde cerul pare că se unește cu pământul, într-o veșnică rugăciune…
Read more: Comorile sfinte ale României
de Dana Buzăianu
Marele fizician român Andrei Dorobanțu a afirmat că „Diferența dintre teologie și știință este una singură: teologia pleacă de la Dumnezeu, pe când știința ajunge la EL.” Un mare adevăr... Pentru că El, Dumnezeul miracolelor, nu este indiferent, aude toate rugăciunile și este la fel de puternic să vindece și în aceste timpuri. „Căci Eu sunt Domnul, Eu nu Mă schimb.” Uneori se poate ajunge de la poarta morții la un trup plin de viață într-o clipă, iar alteori progresorul întoarcerii la sănătate se face prin mâinile unui doctor sau vorbele unui duhovnic. Câteva răspunsuri la frământările pe care mulți credincioși le au în aceste zile le primiți de la părintele Constantin Necula (foto) de la Catedrala Mitropolitană Sibiu, profesor universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu.
Read more: Anul acesta, de Paşte, Biserica mare se mută în Biserica de acasă Părintele Constantin Necula:...
de Valentin Ţigău
Omul și omenirea trec, în această perioadă, prin încercări care, pentru mulți, sunt copleșitoare. Pentru creștinul ortodox, care parcurge, totodată, și drumul, repetat de două milenii, al Postului cel Mare, cu toate „stațiile” pătimirii lui Hristos, există, dintotdeauna promisiunea Învierii. Despre învierea din morți sau despre ieșirea din înșelarea stăpânirii demonice - iată subiectul acestui interviu pe care l-am realizat cu preotul misionar Mihai Păcuraru (medalion).
Read more: Dialog despre ieşirea din înşelarea stăpânirii demonice Preot Mihai Păcuraru: „Hristos ne îndeamnă...