de Simona Lazăr
Maternitatea, în iconografia creștină, sau mai bine zis relația sacră mamă-copil, este cel mai adesea înfățișată prin Maica Domnului cu Pruncul în brațe. De fapt, Sfânta Fecioară și Fiul Său, Iisus Hristos, sunt „urmăriți”, în icoane și în scene biblice, de la momentul în care Arhanghelul Gavriil o anunță pe Maria că „a prins rod divin”, fiind însărcinată cu Fiul lui Dumnezeu (25 martie, Bunavestire), trecând prin întâlnirea dintre Maria și verișoara sa Elisabeta (însărcinată cu Sfântul Ioan Botezătorul; reprezentare mai rară, ce-i drept), ajungând la Nașterea Sfântă, în Ieslea din Bethleem (25 decembrie), urmând întreaga copilărie a lui Iisus (Pruncul, la diferite vârste, fiind reprezentat fie în brațele Maicii Sale, fie alăturea de ea) și, în fine, însoțindu-l, în mulțime, pe Drumul Calvarului și plângându-L la picioarele Crucii. Totuși, în Familia Sfântă, există și alte mame care au fost pictate alături de copiii lor. Și mă refer aici la Sfânta Ana cu Fecioara Maria în brațe - una dintre aceste icoane, făcătoare de minuni, ferecată în argint, se află la Biserica Sfântul Ilie din Sinaia, iar alta la Mănăstirea Bistrița din Neamț -, dar și la mult mai rar întâlnita bunică a Maicii Domnului, mama Sfintei Ana: Miriam, soția lui Matan.
Read more: Miriam, prima dintre femeile alese de Dumnezeu pentru a împlini „Planul mântuirii omenirii“ Cine a...
de Valentin Țigău
Bătălia de la Cireșoaia a fost ultima mare confruntare de pe fronturile din Moldova, din vara/toamna anului 1917. Pe „aliniamentul Oituzului”, bravii ostași români luptau pentru cel mai sfânt dintre toate țelurile unui război: integritatea unui neam și a unei țări. Pe culmea Cireșoaia, la cota 772, soldații din Brigada 27 de infanterie Bacău, Regimentul 15 Infanterie Războieni, Regimentul 4 Artilerie Roman au scris cu sânge o pagină de istorie. Memoria acelor ostași e astăzi cinstită și amintită, zi de zi, de călugării din schitul de pe Cireșoaia.
Read more: Cinstire memoriei luptătorilor din bătălia de la Cireşoaia
de Carmen Ciripoiu şi Ştefania Băcanu
Dacă în creștinismul din Apus se vorbește despre o legătură „până mormântul vă va despărți”, în Ortodoxie, iubirea este sfințită pe altarul familiei. Și nimeni nu poate demonstra mai bine acest lucru decât cea mai minunată familie de mucenici, pomeniți an de an la 26 august: Sfinții Adrian și Natalia.
Read more: Sfinţii Mucenici Adrian şi Natalia, ocrotitorii familiei
de Sorin Dumitrescu şi Adrian Barna
Puţină lume ar mai putea crede astăzi, în secolul al XXI-lea, că nu cu foarte mult timp în urmă, mai precis în perioada secolelor XVIII-XIX a existat o persoană specializată în a se hrăni cu păcatele unui om decedat, dar lucrurile chiar aşa au stat. Vorbim însă despre o practică limitată ca întindere, pentru că a fost întâlnită numai pe teritoriul Angliei, Scoţiei şi Ţării Galilor, adică al Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.
Read more: O practică religioasă specifică regatului Marii Britanii, petrecută în perioada Evului Mediu...
de Valentin Ţigău
Am cunoscut un om care nu știa despre Efes decât că ar fi o marcă de bere. Trăia într-un cartier bucureștean, de unde vedea lumea prin caleidoscopul halbei. Mi-a trebuit ceva timp să-l abat puțin pe calea credinței și când am crezut că e pregătit s-o asculte, i-am spus o poveste despre Maica Domnului. O poveste ale cărei detalii le-am aflat și eu, pelerin fiind mai întâi pe Muntele Privighetorii, la Efes, și, mulți ani mai târziu, pe valea pârâului Cedron, la Ierusalim.
Read more: Pelerinaj pe urmele Maicii Domnului, pe „Muntele Privighetorii“ Mormântul Fecioarei Maria, la Efes?
de Gheorghe Zmaranda şi Adrian Barna
Minune sau știință, rațional sau inexplicabil. Sunt cuvinte în contradicție care au încercat de-a lungul mileniilor să definească întâmplări extraordinare care au avut loc într-una dintre cele mai importante religii ale lumii, creștinismul. Unde se termină raționalul și unde începe miracolul este greu de spus. Știința, cu toate mijloacele de care dispune, nu poate oferi încă explicații certe, așa că fenomenele de genul celor pe care vi le prezentăm nu pot fi trecute decât prin prisma propriei rațiuni și spiritualități.
Read more: Miracolele creştinismului pe care ştiinţa nu le poate explica
de Valentin Ţigău
Se presupune că sihăstriile, pe Muntele Olimp, au început cam prin veacul al VII-lea, în plină perioadă bizantină. Totuși, vestigii nu prea sunt în acest sens. Se știe doar că biserica veche din Litochoro era deja foarte veche pe vremea când Sfântul Dionisie din Olimp hălăduia pe pământ. Asta se întâmpla în secolul al XV-lea. Azi, vă propunem o călătorie altfel în Grecia vacanțelor de vară...
Read more: Mărturii ale trecerii sale prin lume, în secolele XV-XVI Sfântul Dionisie din Olimp, „campion al...
de Valentin Țigău
„S-a-mbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta/ Papa cu-a lui trei coroane puse una peste alta”... Sunt memorabilele versuri din „Scrisoarea a III-a” eminesciană, în care aflăm cum toată lumea creștină se unește pentru a ține piept expansiunii otomane. Dar de ce avea papa trei coroane suprapuse? Răspunsul la întrebare mi-a venit destul de târziu, după ce memorasem, în școală, fără vreun discernământ, faimoasa poezie, în întregul ei.
Read more: „Papa cu-a lui trei coroane puse una peste alta“ Istoria şi semnificaţiile tiarei pontificale
de Simona Lazăr
Pentru omul de rând, enoriașul obișnuit, viața unei mănăstiri este doar aceea pe care o vede „cu ochiul liber”, pulsând între zidurile acoperite de fresce străvechi. Există însă și spații mai puțin deschise, dar nu mai puțin interesante, cum sunt arhivele, depozitele de documente, rafturile cu cărți vechi și rare ale unor biblioteci prin care au trecut, poate, zeci ori sute de monahi și monahii, cu aplecare spre studiul lor. Un astfel de călugăr-cărturar este și protosinghel dr. Mihail Harbuzaru (foto), de la Mănăstirea Sinaia, alături de care am pășit și noi, cu sfială, în tainele cărților și documentelor păstrate aici.
Read more: Arhiva şi biblioteca Mănăstirii Sinaia, un proiect pentru o viaţă... de călugăr Protosinghel dr....
de Simona Lazăr
În secolele XIV-XVI, una dintre temele predilecte ale pictorilor de biserici și ale iconarilor Occidentului era reprezentarea Maicii Domnului (Madonei) cu Pruncul Iisus și cu Sfântul Ioan Botezătorul copil. De la Leonardo la Correggio, de la Botticelli la Ghirlandaio, zeci de artiști au fost inspirați de relația dintre acești copii care aveau să schimbe fața lumii cunoscute până atunci.
Read more: Reprezentări ale copilăriei, în Lumina Divină Fecioara Maria cu pruncii Iisus şi Ioan Botezătorul
de Simona Lazăr
La Mănăstirea Jitianu, din inima Olteniei, credincioșii smeriți, îngenuncheați în fața altarului, ascultau slujba. Vocile ușoare ale călugărilor intonau rugăciunile, în timp ce o rază de soare se strecura firav prin geamul colorat al bisericii. Era o zi de vară plăcută și calmă, ca de început de lume. Mănăstirea Jitianu, renăscută din propria cenușă, trăia clipe de bucurie.
Read more: Mănăstirea Jitianu - ridicată pe locul bătăliei de la Rovine