de Luana Mare şi Adrian Barna
Blamat de evrei, condamnat la o moarte cumplită şi umilitoare de romani, Iisus Hristos este recunoscut ca Mesia de răufăcătorul care a stat lângă El pe Cruce, tâlharul Dismas. Despre semnificaţia alegerii făcute de tâlharul cel bun ne-a vorbit părintele arhidiacon Ionuţ Mavrichi (medalion), într-un interviu despre credinţă, umanitate, pocăinţă şi mântuire.
Read more: Tâlharul cel bun, răstignit pe drept, l-a confirmat pe Mesia Preot Ionuţ Mavrichi: „Dismas e un...
de Ingrid Baciu şi Sorin Dumitrescu
Unul dintre cele mai importante artefacte din istoria omenirii este o armă, sulița cu care a fost străpunsă coasta dreaptă a Mântuitorului Iisus Hristos când se afla pe cruce. Supranumită Lancea Destinului sau Lancea Sfântă, prețiosul obiect este creditat cu puteri excepționale.
Read more: Arma cu care a fost împuns Iisus conferă invincibilitate Lancea lui Longinus, un puternic simbol...
de Roxana Istudor şi Florica Pintea
Simbol al Învierii, Paștele vine în fiecare an cu un alai de flori proaspete, multe dintre ele fiind legate, prin legende, de momentul crucificării lui Iisus Hristos sau de mesajul vieții eterne pe care îl transmite această mare sărbătoare a creștinătății.
Read more: Florile pascale şi legendele lor
de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu
Au rămas în istorie întru eternitate, asemenea legendelor născute pe seama lor. Au cioplit cruci pe fagi sau pe brazi, pentru a însemna peșterile în care și-au tras sufletul după ce au luat avuția bogaților și au împărțit-o săracilor. Căutătorii de comori mai bântuie și astăzi prin pădurile necuprinse în căutarea averilor fabuloase pe care haiducii se spune că le-au îngropat în locuri doar de ei știute. Dincolo de toate acestea însă, în România există lăcașuri sfinte care păstrează încă tainele haiducilor…
Read more: Bisericile haiducilor
de Luana Mare şi Sorin Dumitrescu
De sărbătoarea Buna Vestire, la 25 martie, are loc proclamarea canonizării Sfinţilor Iosif cel Milostiv şi Gheorghe Pelerinul. Amândoi s-au săvârşit din viaţă la începutul anilor 1900 şi au trăit mărturisind pe Hristos şi urmând învăţăturile acestuia. Primul a fost mitropolit al Moldovei în perioada 1875-1902, iar al doilea a fost un om simplu, sărac, fără ranguri bisericeşti, chiar fără să fi îmbrăcat vreodată haina monahală, dar având multă evlavie şi har. Cunoscuţi în timpul vieţii lor ca mitropolitul Iosif Naniescu cel Milostiv şi Moş Gheorghe Lazăr, sfinţii contemporani au trăit vieţi înduhovnicite, s-au nevoit prin post şi rugăciune şi s-au remarcat prin înţelepciune, dar şi prin viaţă trăită în slujba celorlalţi. Primul a fost considerat cel mai strălucit ierarh al Bisericii în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după Sfântul Calinic de la Cernica. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea celor doi în şedinţa din 5 octombrie 2017, având ca zile de prăznuire 26 ianuarie, respectiv 17 august.
Read more: De Buna Vestire se face proclamarea canonizării Sfinţilor Iosif cel Milostiv şi Gheorghe Pelerinul
de Luana Mare şi Sorin Dumitrescu
Sfeştania este denumirea populară pentru slujba agheasmei mici şi se săvârşeşte de preot în biserică sau în casele credincioşilor. În timpul slujbei are loc sfinţirea apei şi se fac rugăciuni pentru ocrotirea celor care locuiesc în casa respectivă, pentru sănătatea lor trupească şi sufletească. Prin stropirea casei cu agheasmă, duhurile rele sunt gonite şi se îndepărtează prezenţa răului din acel loc. După citirea rugăciunilor, preotul stropeşte cu agheasmă în casă şi pe cei care locuiesc acolo. Din vechime există obiceiul sfeştaniei din luna martie, considerată a fi bună împotriva farmecelor şi a blestemelor. Prin sfeştanie se binecuvântează casa cu har de la Dumnezeu, cu lumină divină.
Read more: Sfeştania de luna martie ţine departe farmecele şi blestemele
de Luana Mare şi Sorin Dumitrescu
A intrat în mănăstire în costum de blugi, în urmă cu mulţi ani, şi a renunţat la visul de a-şi întemeia o familie pentru a-l urma pe Hristos. A avut îndrumători îmbunătăţiţi, mari duhovnici ai Ortodoxiei noastre, iar acum a devenit, la rândul său, îndrumător de suflete pe calea spre mântuire. Valentin Mîţu, stareţul Mănăstirii Turnu, din Prahova, a ales calea lepădării de sine încă din tinereţe şi a primit o misiune grea: să refacă obştea de la Mănăstirea Turnu, unde biserica ridicată cu mai bine de 500 de ani în urmă de Vlad Ţepeş arăta ca după un bombardament - năruită, cu acoperişul spart de aproape un secol, cu buruieni şi bolovani împrejur, loc unde vacile din sat găseau odihnă umbroasă în arşiţa zilelor de vară. Acum, mănăstirea este complet refăcută, îngrijită, modernă, are chiar un centru medical pentru săraci şi 600 de stupi cu albine.
Read more: Părintele Valentin Mîţu, de la Mănăstirea Turnu, Prahova: „Suferinţa este cea care zguduie, care...
de Luana Mare şi Sorin Dumitrescu
Pâinea pustnicească era hrana de bază a schimnicilor din vechime. Obţinută printr-o prelucrare cât mai simplă, fără coacere sau ingrediente care să-i aducă vreun plus de savoare, pâinea pustnicească constituia baza unui regim de viaţă sănătos, aducător de mult folos celor care se nevoiau în linişte şi în rugăciune, departe de lume, în pustiu, în păduri sau în alte locuri retrase. A mai fost numită şi pâine harică, deşi nu înlocuieşte Sfintele Taine şi anafura, dar este hrană de bază pentru cei care trudesc pentru mântuire şi sfinţenie, asigurând necesarul proteic pentru o viaţă lungă şi sănătoasă.
Read more: Părintele Ghelasie a lăsat ucenicilor săi secretele culinare ale asceţilor „Întăriţi-vă trupul cu...
de Luana Mare şi Adrian Barna
De 11 ani, preoţii de la Biserica Icoanei organizează în Duminica Ortodoxiei o procesiune cu Icoana Maicii Precista, protectoare a sfântului lăcaş, dar şi cu alte preţioase odoare aduse din mănăstiri sau schituri din ţară sau din centre importante ale creştinismului din lumea întreagă. Anul acesta vor fi aduse icoana Maicii Domnului Grabnic Ascultătoare de la Mănăstirea Lainici, ajunsă acolo de la Muntele Athos, şi un fragment din moaştele Sfântului Ierodion, adus de la același lăcaș. Totodată, vor fi aşezate în biserică moaştele a șase sfinţi martiri.
Read more: Duminica Ortodoxiei, sărbătorită în centrul Bucureştiului Icoana Maica Domnului Grabnic...
de Luana Mare şi Alexandru Brădescu
Postul Paştelui este o perioadă de adâncă retragere, un timp al înfrânării şi al introspecţiei, al reîntoarcerii către cele sfinte şi al iertării. Credincioşii trebuie să se abțină mai mult ca oricând de la patimi, de la sentimente distructive, de la mâncăruri „de dulce”. Trebuie să fie pioşi, să-şi cureţe sufletul de păcate şi să uite de orice supărări, ură, să îi ierte pe cei care le-au greşit şi să le ceară iertare celor cărora le-au greşit pentru a primi bucuria Învierii Domnului cu trup şi suflet curat. În această perioadă, Biserica oficiază toate cele trei Sfinte Liturghii din tradiţia noastră ortodoxă, după o rânduială specială. Despre cele trei slujbe de liturghie şi despre felul în care credincioşii postesc şi se împărtăşesc în această perioadă ne-a vorbit Părintele Arhimandrit Chiril Lovin (foto), de la Mănăstirea Antim, din Capitală.
Read more: Părintele Arhimandrit Chiril Lovin: „În Postul Paştelui se oficiază mai mult Liturghia Darurilor“
de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu
Taina Sfântului Maslu sau Ungerea Bolnavilor a fost instituită de Mântuitorul Iisus Hristos, care, înainte de Înălțare, i-a trimis pe apostoli să propovăduiască Evanghelia şi le-a spus: „Mergeți în toată lumea şi propovăduiți Evanghelia la toată făptura. (...) Iar celor care vor crede le vor urma aceste semne: în numele Meu vor izgoni demoni, în limbi noi vor grăi, şerpi vor lua în mână şi de vor bea ceva de moarte nu-i va vătăma; peste bolnavi își vor pune mâinile şi se vor face sănătoşi”. Tot ce trebuie să știți despre importanța și folosul Sfântului Maslu și cum trebuie utilizate materia tainei, untdelemnul și făina aflați din interviul cu părintele Gheorghe Vanghele (medalion), parohul Bisericii Spirea Nouă din București.
Read more: Preot Gheorghe Vanghele: „Sfântul Maslu este una dintre căile de împărtăşire a harului dumnezeiesc“