Azaleea, numită ştiinţific Rhododendron, este o plantă sălbatică, nativă din Europa, Asia şi America. Numele de Rhododendron provine din limba greacă, în care „rhodon” înseamnă trandafir şi „dendron” arbore. Acestei plante îi plac habitatele alpine, în păduri de conifere. Cea mai cunoscută si apreciată este azaleea indica, un mic, dar foarte bogat arbust, cu frunze alternante, mici şi ovale, acoperite cu un puf fin.
Datorită grijii pe care omenirea o manifestă faţă de propria sănătate, ciupercile au început să fie din ce în ce mai căutate. Şi nu doar pentru că sunt mai sănătoase, ci şi pentru că o mâncare pe bază de ciuperci este foarte delicioasă, dar şi foarte nutritivă.
Kedrostis Africana este una dintre cele aproximativ 25 de specii de Kedrostis, majoritatea originare de pe continentul african. Exotica plantă este căţărătoare, rudă a cunoscuţilor dovlecei, însă în ţara noastră este rar întâlnită. Cu toate acestea, există case în care planta se dezvoltă absolut normal, fiind o decoraţiune extraordinară.
Tulpină groasă de 50 cm
Foarte multe plante şi-au câştigat de-a lungul timpului titlul de „norocoase” datorită legendelor în care sunt povestite întâmplări fericite legate de ele. Cine nu a auzit de magia trifoiului, devenit simbol naţional irlandez, de vâscul cel de bun augur sau de bambusul atât de utilizat în arta feng shui.
Pentru chinezi, bujorul şi magnolia albă
Pentru frumoasa cultură chineză, bujorul este regele florilor, aducând bogăţii şi onoruri. Floarea simbolizează dragostea şi afecţiunea, precum şi frumuseţea feminină. Toţi bujorii, de toate nuanţele, sunt socotiţi norocoşi, însă în special despre cei roşii se spune că aduc fetelor din familie şansa de a-şi găsi un soţ.
Magnolia albă este considerată un simbol al purităţii. Se spune că un arbust de magnolie
În fiecare an, bucuria de a orna casa în spiritul Sărbătorilor de iarnă pătrunde în fiecare colţ al lumii. Una dintre cele mai cunoscute plante tradiţionale asociate sărbătorii Naşterii Domnului este laurul, numit şi planta sfântă. În trecut a fost un simbol al solstiţiului de iarnă de la festivalurile precreştine, iar în prezent dă o aură aparte Sfintelor Sărbători, fiind considerat pavăză împotriva spiritelor rele. Deşi era privit ca un arbore păgân, făcându-se paralele între frunzele-spini şi coroana de spini a lui Iisus în momentul răstignirii, între fructele roşii şi sângele lui Hristos, laurul şi-a câştigat titlul de plantă sfântă, fiind acceptat şi de creştinism. În mitologie, laurul este unul dintre cei şapte copaci sacri (măr, smochin, salcie, ulm, stejar, tei).