Despre Cristian Mungiu şi „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, toată lumea a aflat că a luat Palme d’Or la Cannes. Unii au văzut şi filmul. Mai mulţi ca de obicei, dar se putea şi mai bine.
E anul Festivalurilor, cu majuscule. Cel de la Sighişoara, aflat la prima ediţie, a avut însă o seară de neuitat. Într-un oraş plin de farmec, unul dintre cele mai originale şi pline de istorie. Abia însă de mai are un cinematograf… Îi zice foarte elegant „Aristocrat”, are o sală şic, dar proiecţii puţine şi deocamdată nici spectatorii nu dau buzna. În schimb, atunci când s-a oferit în piaţa din Cetate, pe un ecran gonflabil, o peliculă-cult a cinematografiei noastre, lumea a venit. A stat şi mai apoi a întrebat cu spor. Read more: La taifas cu Secvenţe După ce au apărut, fără exagerare, mii de cărţi motivaţionale, cum să faci şi să dregi, americanii, inventatorii lor, s-au gândit să mai facă şi un film. Au avut grijă să îşi bată joc întâi de tot ce a avut succes la cititori şi mai ales la cititoare şi au luat-o de la capăt, după aceeaşi reţetă. Pe ea o ştim prea bine din rolul doctoriţei Izzy, din „Anatomia lui Grey”, unde arată mai degrabă a fotomodel, ceea ce a şi fost ca rol. Read more: La taifas cu femeile Veneţia 66 a însemnat pentru români prezenţa în secţiunea Orizonturi a debutului în lungmetraj al regizorului, scenaristului şi coproducătorului Bobby Păunescu. Filmul se numeşte „Francesca” şi este primul rol principal al Monicăi Bârlădeanu, pe care am văzut-o deja în frumoasa asistentă eficientă şi săritoare din „Moartea domnului Lăzărescu” ori în italianca dintr-un episod al faimosului serial „Lost”. Read more: La taifas cu Francesca Mulţi vor spune despre filmul „Ticăloşi fără glorie” că este unul de război, ce-i drept, remarcabil. De fapt, lucrurile sunt mult mai subtile. Scenariul este croit pe un joc ingenios de limbi străine. Read more: La Taifas cu Tarantino Cam o dată ce Odeonul ne răsfăţa, prezentându-ne 20 de minute din viitorul film al lui James Cameron, sosea, tot în 3D, şi acest desen animat suficient de sofisticat, „Bătălie pentru Terra”. Read more: La taifas cu extratereştrii Anul acesta, mai mult decât Festivalul Anonimul în sine, s-a comentat cum se va decerna Marele Premiu. Mai exact, cine va fi juriul. Unul mai numeros ca niciodată, adică publicul, dar unul cu o vechime de cinci ediţii. Au fost şapte pelicule în competiţie din cele mai variate locuri de pe Pământ. Kazahstan, Turcia, Coreea de Sud + SUA, Argentina, Franţa, Chile + Spania şi România. Cinefilii au stat până în zori în camping, sub clar de lună cu multe stele, uneori căzătoare, să le vadă, să le cântărească şi să le aleagă. Trei erau cu nume de fete, Tulpan , Stella şi Irina, trei erau regizate de femei, şi mai toate cu copii deja născuţi sau încă pe drum. Read more: La taifas cu Cealaltă Irina