Religie

Modele de viaţă creştină: Sfinţii copii

de Adela Stăncescu

Au trăit în Ţara Sfântă şi în Turcia, dar şi la Roma, în Grecia şi în România. Unii au intrat în mănăstire de la vârste fragede şi s-au nevoit în post şi în rugăciune, săvârşind numeroase minuni. Alţii însă au fost ucişi încă din copilărie, în timpul persecuţiei împotriva creştinilor, pentru că nu au vrut să renunţe la credinţa în Iisus Hristos.

Patimi transilvane

de Anda Postolache

- La 21 octombrie, Ardealul îşi prăznuieşte sfinţii ocrotitori

Transilvania îşi serbează sfinţii ocrotitori la 21 octombrie: Visarion Sarai, Sofronie şi Oprea Miclăuş, canonizaţi în 1955, şi preoţii Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel, canonizaţi în 1992. Aceştia au luptat împotriva impunerii cu forţa a confesiunii greco-catolice în Transilvania, când aceasta se afla sub dominaţie habsburgică. S-a ales ziua de 21 octombrie, deoarece la această dată s-a semnat falsul act de unire cu Biserica din Roma, în 1698, şi tot la 21 octombrie, dar în 1948, au revenit credincioşii greco-catolici la Biserica Ortodoxă.

Cel mai venerat loc al islamului: Mecca

de Nicoleta Ghighilicea

- La 24 octombrie, milioane de credincioşi pleacă alături, în pelerinaj, pe urmele profetului Mahomed

Orice musulman este dator să meargă la Mecca cel puţin o dată în viaţă. Aproape 3 milioane de credincioşi din peste 180 de ţări vin în fiecare an la pelerinajul din Arabia Saudită, numit „hajj”. Indiferent de naţionalitate, grup etnic sau statut social, ei se îmbracă la fel şi îndeplinesc aceleaşi ritualuri. Se adună întâi la Marea Moschee din Mecca, şi apoi merg pe urmele profetului Mahomed, trecând prin alte locuri sacre ale musulmanilor: Muntele Arafat, Mina, Muzdalifa şi Medina. În acest an, ritualurile încep la 24 octombrie şi durează cinci zile.

Litia aduce iertare şi milostivire

de Mariana Borloveanu

- O slujbă de seară înălţătoare, la care toţi credincioşii primesc pâine şi vin

Această rugă de noapte, săvârşită la început doar în mănăstiri, în cadrul privegherilor, s-a răspândit în timp şi în bisericile de mir, slujindu-se în mod deosebit în cadrul Vecerniei de dinaintea sărbătoririi unor sfinţi mari sau praznice împărăteşti. În timpul Litiei, noi îi aducem slavă lui Dumnezeu, dar în acelaşi timp ne arătăm şi umilinţa, părerea de rău pentru păcatele săvârşite şi cerem milostivire pentru noi, pentru toţi cei aflaţi în nevoi, dar şi pentru sporul casei. Când vorbim despre Litie ne gândim atât la slujba Litiei, cât şi la bucăţile de pâine şi vin dăruite participanţilor la slujbă.

Potirul nesecat, icoană a Maicii Domnului

de Adela Stăncescu

- De peste 130 de ani face numeroase minuni cu cei care au patima beţiei

Pictura se află de multă vreme în mănăstirea de călugări Visoţki, din oraşul rusesc Serpukov, însă darul său a fost descoperit abia în secolul al XIX-lea. De atunci, numeroşi credincioşi au mers acolo să se roage pentru cei dragi care suferă din cauza alcoolului. La această mănăstire merg acum şi pelerini români, iar prin intermediul lor ajung multe acatiste, scrise în limba rusă, pe care călugării le citesc înaintea icoanei.

Un fost vrăjitor care alungă demonii: Sfântul Mucenic Ciprian

de Adela Stăncescu

- Este sărbătorit în aceeaşi zi cu Sfânta Iustina, care l-a învins prin credinţă

La 2 octombrie, numeroşi credincioşi vin la Biserica Zlătari din Bucureşti ca să îl cinstească şi să se închine la mâna dreaptă a Sfântului Ciprian, făcătoare de minuni. În timpul vieţii, el a fost întâi un vrăjitor vestit, dar apoi s-a convertit la creştinism şi a ajuns chiar episcop. A decis să-i slujească lui Iisus Hristos după ce a văzut că lucrările sale diavoleşti nu au niciun efect asupra Iustinei, o fecioară foarte credincioasă.

Miruirea împărtăşeşte binecuvântarea

de Loreta Popa

În Biserica Ortodoxă Română a fost introdusă practica miruirii credincioşilor, după sfintele slujbe, cu mai puţin de opt decenii în urmă. Cel mai cunoscut moment în care are loc miruirea este imediat după Sfânta Liturghie.

Sărbătoarea vindecării sufletului: Înălţarea Sfintei Cruci

de Mariana Borloveanu

- Este prăznuită la 14 septembrie şi se serbează cu post, pentru că ea ne aduce aminte de răstignirea Mântuitorului

Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci a Domnului nostru Iisus Hristos este una dintre cele mai importante sărbători ale credincioşilor ortodocşi. Jertfa pe Cruce a Mântuitorului Hristos este un semn al smereniei, dar şi al ascultării faţă de voia lui Dumnezeu. Crucea este simbolul de căpătâi al creştinismului, reprezentând patima, moartea şi Învierea Domnului, motiv pentru care cinstirea acesteia este adânc înrădăcinată în conştiinţa credincioşilor şi orice faptă bună se începe şi se încheie cu semnul crucii şi cu rugăciuni de preamărire a Sfintei Treimi. Crucea este şi armă împotriva diavolului, iar toţi cei care se roagă cu credinţă şi nădejde îndepărtează ispitele şi dobândesc ajutor. Sunt locuri în care Dumnezeu aduce vindecare, împlinire şi mângâiere duhovnicească.

Sfânta Maria Mică, praznicul Naşterii Maicii Domnului

de Adela Stăncescu

- La 8 septembrie are loc prima sărbătoare importantă a noului an bisericesc

Din Sfânta Scriptură avem puţine informaţii despre naşterea şi copilăria Fecioarei Maria, însă scrierile apocrife ne oferă numeroase mărturii. Cea mai veche dintre acestea este Protoevanghelia lui Iacob, ruda Domnului, care a fost scrisă în secolul al II-lea. Nu este acceptată în Noul Testament, dar Tradiţia Bisericii a acceptat datele referitoare la viaţa Maicii Domnului.

Anul Nou Bisericesc ortodox

de Adela Stăncescu

- La 1 septembrie Iisus Hristos a început propovăduirea Evangheliei

Moştenire din Vechiul Testament, anul bisericesc începe în septembrie, când au avut loc mai multe evenimente, printre care şi coborârea lui Moise de pe Muntele Sinai cu Tablele Legii. Creştinii sărbătoresc însă la 1 septembrie ziua când Iisus a predicat prima dată în sinagogă. Tot acum este prăznuit şi Sfântul Dionisie Exiguul, născut pe teritoriul ţării noastre, care este considerat „părintele” erei creştine.