de Adela Stăncescu
- O parte din aceste moaşte se află într-o moschee din Siria, la care se roagă şi musulmanii, şi creştinii
Una dintre cele şase sărbători închinate Înaintemergătorului şi Botezătorului Domnului este la 29 august, când acesta a fost decapitat din porunca Regelui Irod cel Mare. Profeţit de proorocul Isaia cu 700 de ani înainte, Sfântul Ioan a fost ultimul dintre proorocii Vechiului Testament care a făcut legătura cu Noul Testament.
Read more: Un praznic cu post aspru: Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorulde Laura Zmaranda
Cultul creştin ortodox este de o diversitate impresionantă în elemente, ritualuri şi semnificaţii religioase. Deşi multe dintre ele se practică de la cele mai fragede începuturi ale creştinismului, trecerea timpului nu a alterat aproape cu nimic existenţa lor. Toaca este unul dintre simbolurile marcante ale Bisericii Ortodoxe. Cântecul ei tânguitor este o invitaţie pe care nu o poţi refuza, este ca o rugăciune mistică ce se înalţă spre Ceruri spre a-l slăvi pe Dumnezeu.
Read more: Lemnul ce vibrează a credinţă: toacade Adela Stăncescu
Unul dintre cele 12 praznice împărăteşti ale Bisericii Ortodoxe, Adormirea Maicii Domnului - denumită în popor şi Sânta Marie Mare - aminteşte de moartea şi înălţarea la cer a Fecioarei Maria, la 15 august. Aceste scene sunt redate în icoana tradiţională a sărbătorii, ce se bazează doar pe relatări din Sfânta Tradiţie, deoarece Evangheliile nu oferă informaţii despre aceste momente.
Read more: Icoana „Adormirea Maicii Domnului“de Adela Stăncescu
- Moaştele sale întregi se află într-o biserică ortodoxă greacă din Ţara Sfântă
Când a plecat din România, Sfântul Ioan Iacob avea 23 de ani şi era călugăr la Mănăstirea Neamţ. Voia însă mai mult, să ducă o viaţă pustnicească acolo unde s-a născut, a pătimit şi a înviat Iisus Hristos. Şi-a împlinit dorinţa şi s-a nevoit timp de 24 de ani în Locurile Sfinte, iar acum este cinstit de toţi ortodocşii. La racla cu moaştele sale vin zilnic să i se închine pelerinii, şi toţi cei care s-au rugat cu credinţă au fost ajutaţi. Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în 1992, fiind prăznuit la 5 august.
Read more: Sfântul român din pustiul Hozeva: Ioan Iacob Hozevitulde Nicoleta Ghighilicea
- Noi descoperiri arheologice atestă pasaje din Sfânta Scriptură
Cercetătorii israelieni au găsit mai multe dovezi care datează din timpul Regelui David, printre care şi obiecte de cult. Trei altare atestă pentru prima dată existenţa religiei iudaice în acea vreme şi sunt unice, pentru că seamănă cu cele din Templul lui Solomon, care a fost construit după 40 de ani. Descoperirile arată că locuitorii erau monoteşti şi interziceau închinarea la idoli.
Read more: Pe urmele strămoşilor biblicide Nicoleta Ghighilicea
- Sărbătoarea religioasă de căpătâi a musulmanilor coincide cu cel mai important eveniment sportiv din 2012
Cea mai importantă competiţie sportivă mondială se va suprapune în acest an cu perioada de post obligatoriu pentru toţi credincioşii de religie islamică. Timp de o lună, aceştia nu mănâncă şi nu beau nimic din zori şi până la apusul soarelui. Pentru sportivii musulmani care iau parte la aceste întreceri nu există decât două posibilităţi: fie amână postul, fie îl urmează şi riscă să aibă performanţe reduse. Decizia va fi greu de luat, mai ales că antrenorii le cer să respecte legile sacre ale islamului, dar să obţină şi medalii olimpice.
Read more: Ramadanul se suprapune cu Jocurile Olimpicede Adela Stăncescu
- Una dintre acestea e Maria Magdalena, pomenită de Biserică la 22 iulie
La culmile sfinţeniei au ajuns şi Maria Egipteanca, Pelaghia, Thaisia şi Maria lui Avraam după ce şi-au schimbat definitiv viaţa, s-au căit pentru păcatele lor şi s-au smerit. Au trăit în primele veacuri ale creştinismului şi s-au întors la Dumnezeu după ce au auzit cuvintele din Scriptură. Povestea lor este descrisă de maica Benedicta Ward în cartea „Vieţile sfintelor care mai înainte au fost desfrânate”.
Read more: Femei desfrânate care au devenit sfinte prin pocăinţăde Adela Stăncescu
Printre puţinele icoane ce se găsesc în lumea creştin-ortodoxă şi nu sunt realizate de oameni se numără şi „Prodromiţa”, care înseamnă „Înaintemergătoarea”. Este comoara Schitului românesc Prodromu din Muntele Athos şi a ajuns acolo de la Iaşi, unde a apărut pictată, prin minune dumnezeiască, în secolul al XIX-lea. De atunci îi ocroteşte pe călugării români athoniţi, dar şi pe mirenii care i se roagă cu credinţă. Icoana este prăznuită în fiecare an la 12 iulie, cu priveghere de întreaga noapte.
Read more: Icoana Maicii Domnului „Prodromiţa“, nefăcută de mâna omuluide Loreta Popa
Prinşi în vârtejul rutinei zilnice, dar mai ales în cel al necunoaşterii, ne uităm uneori pe sub sprâncene la fiinţele pe care le credem rudimentare dacă „dau acatiste” la biserică! Ce înseamnă de fapt acatistele, de ce au fost scrise şi care este importanţa lor, acestea au fost câteva dintre întrebările la care a răspuns părintele Justinian Ciubotaru, de la Arhiepiscopia Alexandriei şi Teleormanului.
Read more: „Acatistul are o putere pe care mulţi au cunoscut-o prin propria experienţă“de Anda Postolache
Pelerini putem fi nu doar mergând în excursii programate cu grupul sau familia la marile mănăstiri ale României şi ale lumii, ci şi într-un mare oraş cum este Bucureştiul. Biserici cu moaşte şi icoane făcătoare de minuni sunt multe în Capitală, tocmai de aceea un pelerinaj care le cuprinde pe acestea este cât se poate de realizabil. Persoanelor din alte zone ale ţării, şi nu numai, le recomandăm un mic traseu spre cele mai importante locuri sfinte din Bucureşti.
Read more: Pelerinaj prin Bucureştide Nicoleta Ghighilicea
- Martirii care nu s-au lepădat de Hristos
Peste 200 de mucenici chinezi au fost canonizaţi în anul 2000 de Patriarhia din Moscova, pentru curajul lor de a-l mărturisi pe Iisus Hristos atunci când au fost prigoniţi. Ei au preferat să sufere chinuri cumplite şi să moară, decât să renunţe la credinţă şi să se închine lui Buddha. Au primit învăţătura ortodoxă de la ruşii creştini din Siberia, care s-au stabilit aici în secolul al XVII-lea.
Read more: Sfinţii ortodocşi din China