La distanţă egală de oraşele Râmnicu-Vâlcea şi Piteşti se află una dintre cele mai vechi mănăstiri din Ţara Românească, bătrâna Cotmeana, zidită pe vremea lui Mircea cel Bătrân. Locuri încărcate de istorie, dar şi de spiritualitate.
Biserica Icoanei din Bucureşti este un loc minunat, ce pare desprins din Rai, în care oamenii păşesc sfioşi, nevrând parcă să tulbure pacea sfinţilor şi a Maicii Domnului, care veghează asupra credincioşilor cu blândeţe şi iubire nesfârşită. Icoana făcătoare de minuni atrage paşii călătorilor veniţi să se roage şi să se regăsească, dându-le speranţă. Deşi se află în apropierea Pieţei Romane din Capitală, gălăgia şi agitaţia citadelei se sting brusc când intri în lăcaşul sfânt.
Cum este şi firesc pentru un aşezământ al Domnului, aici se nasc multe acţiuni de binefacere pentru persoanele care au nevoie de ajutor spiritual şi financiar, preotul paroh Ion Popescu fiind mereu în slujba celor sărmani. Veche de 300 de ani Sfântul lăcaş, care a dat numele străzii şi parcului din apropiere, are peste 300 de ani de existenţă.
Read more: Biserica Icoanei, locul minunilor dumnezeieşti.gif)
„Postiţi? Arătaţi-mi-o prin fapte! Cum? Dacă vedeţi un sărac aveţi milă de el; un duşman, împăcaţi-vă cu el, un prieten înconjurat de un nume bun, nu-l invidiaţi, o femeie frumoasă, întoarceţi capul în altă parte. Nu numai gura şi stomacul vostru să postească, ci şi ochiul, şi urechile, şi picioarele, şi mâinile şi toate mădularele trupului vostru” (Sfântul Ioan Gură de Aur). Despre însemnătatea Sfântului şi Marelui Post al Paştelui ne vorbeşte teologul Florian Bichir.
Câţiva arheologi franciscani au descoperit o fiolă de parfum asemănătoare celor utilizate de femeile din Antichitate, într-o zonă din fostul oraş biblic Magdala, situat în Israel. 
Osuarul din Sedlec este, de fapt, o micuţă biserică romano-catolică aflată în spatele cimitirului Bisericii Tuturor Sfinţilor, dintr-o suburbie a Kutná Hora, din Cehia. La prima vedere, acest loc nu are nimic deosebit, însă o vizită în lăcaşul sfânt lasă pe oricine cu gura căscată de uimire.
Românii au multe lucruri cu care se pot lăuda, dar nimic nu întrece parcă fala maramureşenilor când vine vorba despre bisericile din lemn, splendide capodopore arhitecturale. Printre acestea se numără şi Mănăstirea Săpânţa-Peri, din judeţul Maramureş, având hramul Sfântul Arhanghel Mihail, ce se impune cu stilul său sobru şi cu o înălţime de... 78 m! În prezent, Mănăstirea Săpânţa-Peri este cea mai înaltă biserică de lemn din lume, ceea ce a făcut ca ea să fie înscrisă în Cartea Recordurilor.
Romano-catolicii îl celebrează la 14 februarie, iar ortodocşii, la 6 iulie
O Biblie uriaşă, scrisă în 66 de limbi, a fost expusă, între 22 şi 31 ianuarie, în 20 de localităţi din ţară, printre care: Arad, Piatra-Neamţ, Braşov şi Târgu-Mureş. Scriptura a făcut turul ţării, în cadrul unei manifestări organizate de Biserica Adventistă din România, sub titulatura „Urmează Biblia”. În ultima zi a lunii ianuarie, Scriptura a ajuns în Bulgaria, urmând alte ţări, iar sfârşitul călătoriei prin lume va avea loc în iunie 2010, la sesiunea Conferinţei Generale a Bisericii Adventiste, ce va avea loc în Atlanta, SUA.
Biserica ortodoxă Sfânta Varvara a fost construită în perioada aprilie-decembrie 1992, în inima muntelui de sare Trotuş, de la Târgu Ocna. Aceasta este amplasată la o adâncime de peste 200 m şi este realizată aproape în întregime din sare, meritul exclusiv fiind al minerilor.
Situată în vechea vatră a Iaşiului, pe Uliţa Domnească, biserica Mănăstirii Trei Ierarhi este cea mai frumoasă ctitorie a domnitorului Vasile Lupu şi, în acelaşi timp, o bijuterie arhitectonică a capitalei Moldovei. Lăcaşul de cult a fost construit între anii 1637 şi 1639 şi sfinţit la 6 mai 1639 de Mitropolitul Varlaam al Moldovei. Hramul mănăstirii situează edificiul într-o lume ce a fost a celor trei Sfinţi Părinţi ai Bisericii: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur. Aceştia au fost apărători ai dogmelor niceene, aureolaţi de cunoaştere şi renumiţi pentru zelul lor.
Biserica Santa Maria este situată în Viterbo, Italia. În fiecare duminică, sfântul lăcaş găzduieşte peste 200 de români, care participă la slujbele religioase. Despre această legătură a românilor de peste graniţă cu Dumnezeu ne povesteşte evlaviosul paroh Gheorghe Ionaşcu.