Religie

Tradiţii – Obiceiuri – Credinţe

  - La 24 iunie, tradiţia populară are una dintre sărbătorile cele mai importante: Drăgaica sau Sânzienele. În unele zone, în noaptea de 23 spre 24 iunie, se aprinde Făclia de Sânziene, ce marchează solstiţiul de vară. Flăcăii satului se adună în acea noapte pe un loc înalt, de unde sunt văzuţi de toţi şi învârtesc făcliile, strigând: Făclia, măăă!...

  - În Muntenia, fetele se adunau de Drăgaică şi alegeau pe una dintre ele care să joace rolul zeiţei Drăgaica, pe capul ei puneau o cunună din florile cu acelaşi nume. Fata era îmbrăcată în mireasă, ceremonialul fiind unul nupţial.

  - De Sânziene se culegeau cele mai multe plante de leac. Persoanele care făceau acest lucru, în afară de faptul că trebuiau să cunoască virtuţile terapeutice ale plantelor tămăduitoare, aveau obligaţia să fie curate trupeşte şi sufleteşte, să rostească anumite cuvinte, să răsplătească pământul de unde au rupt planta cu pâine, sare şi seminţe.

„Sfântul Ioan Domnesc”, un monument din vremea lui Ştefan cel Mare

    În oraşul Piatra-Neamţ există una dintre cele mai frumoase biserici dedicate Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul. Biserica face parte din ansamblul arhitectural alcătuit din Curtea Domnească, Biserica „Sfântul Ioan” şi Turnul-clopotniţă şi, potrivit izvoarelor istorice, este ctitorie a lui Ştefan cel Mare.  Cum era de aşteptat, municipiul Piatra-Neamţ s-a dezvoltat ca oraş în jurul Curţii Domneşti a lui Ştefan cel Mare. Ansamblul arhitectural constituie cel mai de preţ giuvaer spiritual al oraşului Piatra-Neamţ şi, în acelaşi timp, este un simbol cu care locuitorii oraşului se mândresc. 

Stil arhitectural moldovenesc
     Complexul este situat în plin centru al oraşului Piatra-Neamţ, în Piaţa Libertăţii, şi n-ar trebui ratat de niciun turist aflat în zonă. Din Curtea Domnească s-a mai păstrat doar o parte din pivniţele casei domneşti, unde se află acum o expoziţie muzeală şi bucăţi din zidul incintei. Biserica „Sfântului Ioan Botezătorul“ a fost ridicată între 1497 şi 1498, având un aspect monumental, elegantă, fiind caracteristică stilului arhitectural moldovenesc din acea perioadă, îmbinând planul dreptunghiular şi bolţile semicilindrice cu planul trilobat şi turla pe naos. Turnul, construit în 1499, din piatră brută şi întărit cu patru contraforturi ce-i subliniază profilul zvelt, are 19 metri înălţime.

Read more: „Sfântul Ioan Domnesc”, un monument din vremea lui Ştefan cel Mare

Tradiţii - Obiceiuri - Credinţe

- Sfinţi din calendarul ortodox al lunii iunie, precum Onufrie, Timofte, Vartolomeu sau Elisei, sunt numiţi popular Sfinţi Mărunţi. Ei ar fi responsabili cu pârguirea şi coacerea la timp a lanurilor de grâu. Poporul i-a făcut însă deseori responsabili şi de grindină, vijelii şi ploi torenţiale ce se produc vara

- Rusaliile, cum este numită popular sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, este denumirea unei mai vechi sărbători păgâne în care erau celebrate personajele mitice feminine cu acelaşi nume. Rusaliile se mai numesc şi Ielele, Cele Sfinte, Dânsele, Fetele Câmpului, Frumoasele, Măiestrele, Şoimanele, Ursoaicele, Zânele ş.a. Se credea că ele sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştele cu cei vii, refuză să se întoarcă în lăcaşurile de sub pământ

- De Rusalii se obişnuia să se joace Căluşul. Acesta era un joc complicat din zona Olteniei, dansat după un anume scenariu, cu strigături şi paşi bine potriviţi, în care un rol important îl avea Mutul. Ceata căluşarilor reda în dans victoria repurtată împotriva Ielelor sau Rusaliilor, care puteau să „ia” pe cineva, adică să-l îmbolnăvească dacă răspundea la strigătele lor. Căluşarii aveau rol de tămăduitori şi alungau Rusaliile.

ÎPS Teofan a fost întronat ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei

Duminică, 8 iunie, în Catedrala Mitropolitană din Iaşi, Înalt Prea Sfinţitul Teofan Savu (foto stânga) a fost întronat ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. La eveniment au participat Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, preoţi, diaconi şi foarte mulţi credincioşi. ÎPS Teofan a fost ales în urma votului Sfântului Sinod în şedinţa din 5 martie 2008. Mitropolit al Olteniei din 2000 până acum,

     Înalt Prea Sfinţitul Teofan s-a născut în urmă cu 49 de ani într-o familie credincioasă, cu şapte copii. Trei dintre copiii familiei Savu, din localitatea Corbi, judeţul Argeş, au luat calea monahismului. Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a studiat teologia atât în ţară, la facultatea de gen a Universităţii Bucureşti, cât şi în străinătate, la Institutul Saint Serge din Paris. Înalt Prea Sfinţitul Teofan a fost epsicop vicar patriarhal pe vremea fostului Patriarh Teoctist, apoi Mitropolit al Olteniei, în total având 19 ani de episcopat.

Rusaliile, veche sărbătoare creştină

   La cincizeci de zile de la Învierea Domnului, sărbătorim Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile - din italianul rosalia, sărbătoarea trandafirilor)  sau Cincizecimea. În popor ziua mai este cunoscută şi sub numele de Duminica Mare. În sâmbăta precedentă Rusaliilor se fac pomeniri generale ale morţilor, numite la noi Moşii de Vară.  Domnul le-a zis ucenicilor înainte de a se urca la cer:  „Eu voi ruga pe Tatăl, şi alt mângâietor va da vouă, ca să fie cu voi în veci, adică Duhul adevărului” (Ioan, 14, 16-17).
     La  zece zile după Înălţare minunea s-a întâmplat, Duhul  a coborât asupra apostolilor sub formă de limbi de foc: „Iar când a sosit ziua Cincizecimii, erau toţi adunaţi împreună în acelaşi loc. Şi din cer, fără de veste, s-a făcut vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Şi li s-au arătat, împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei. Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi.” (Fapte 2, 1-13).  

 

Read more: Rusaliile, veche sărbătoare creştină

Tradiţii – Obiceiuri – Credinţe

- Una dintre sărbătorile marcante ale calendarului popular este Ispasul (anul acesta, pe 5 iunie), denumire dată Înălţării Domnului. Se spune că Ispas este un personaj mitic, care ar fi asistat la Înălţarea lui Hristos la cer şi este sărbătorit şi el în ziua de joi din a şasea săptămână de după Paşte

- Tot ziua de Ispas mai este în popor sărbătorită drept Paştele Cailor sau Joia Iepelor. Strămoşii noştri, când încă amestecau învăţăturile creştine cu cele păgâne, credeau că în această zi caii ce pasc iarbă un ceas se satură pentru tot anul. Treptat, ziua a căpătat un înţeles peiorativ, din cauza datei schimbătoare a sărbătorii

- În sâmbăta de după Ispas se face pomenirea morţilor, zi care este cunoscută în tradiţia populară drept Moşii de Vară sau Moşii cei Mari. Se obişnuieşte să se dea de pomană în vase de lemn şi lut cumpărate de la Târgurile de Moşi, ce se organizează în mai multe locuri din ţară

- La 11 iunie este Vartolomeul Grâului şi Sfântul Apostol Vartolomeu. Vartolomeul Grâului reprezenta un zeu aprig, care îi pedepsea pe cei care lucrau de ziua lui: le trimitea grindină, ploaie fără oprire şi vijelie.

Înălţarea Domnului la cer

   La patruzeci de zile de la Înviere, Hristos s-a înălţat la cer, fiind ultima dată când ucenicii Săi L-au văzut pe pământ. În timp ce se ridica în slava cerului, Domnul le spunea ucenicilor Săi: „Îmi veţi fi Mie martori în Ierusalim, în toată Iudeea şi Samaria şi până la marginea pământului” (Fapte 1, 8). Prin urmare, în a şasea joi după Paşte serbăm Înălţarea Domnului la cer. După cum Iisus, înainte de propovăduire, a stat 40 de zile în pustie şi s-a rugat, aşa şi după Înviere a stat 40 de zile pe pământ şi i-a învăţat pe ucenici despre scopul venirii Sale pe pământ, despre împărăţia lui Dumnezeu. În răstimpul celor 40 de zile de după Înviere, Iisus aparţinea atât lumii de aici, deoarece putea să mănânce şi avea toate atributele unui om cu trup care avea necesităţi fireşti, dar, în acelaşi timp, aparţinea şi lumii de dincolo, întrucât trupul Lui era altfel, avea o „subţirime” ce îi permitea să treacă prin lucruri.
Read more: Înălţarea Domnului la cer