Multe lucruri trebuie să ştie omul despre ochi. Uneori, trebuie să fie cunoscute lucruri elementare, care însă cântăresc mult, putându-se ajunge, prin neglijarea lor, chiar la orbire. Astfel, toţi părinţii trebuie să îi ducă pe copii, în jurul vârstei de 3 ani, la un control oftalmologic. Read more: Abecedar despre ochi Diabetul şi depresia sunt anunţate ca marile blesteme ale mileniului în care a păşit omenirea. Diabetul chiar este considerat o boală a civilizaţiei, iar traiul omului modern îl îmbrânceşte pur şi simplu înspre această afecţiune a secolului al XXI-lea. Read more: Glicemia şi tăiatul unghiilor de la picioare O grămadă de specialişti rostesc o frază ce îi intrigă pe oamenii de rând, cum că durerea e chiar o treabă bună, fiindcă atunci când o resimţi afli de o neregulă la unul dintre organe şi te duci negreşit la doctor. Specialiştii mai afirmă că e vai ş-amar când te macină pe tăcute câte o boală vicleană, dintre cele care nu dau niciun sunet de alarmă. Aşa ajunge să lucreze în rău înlăuntru omului câte un diabet, o hipertensiune, un cancer, toate parşive şi nezgomotoase, iar în momentul în care încep să dea semne e deja prea târziu, ajungând în stadii înaintate, în faza complicaţiilor. Read more: Pacostea durerilor din zona feţei Auzi de multe ori vorbele unui bărbat cât muntele: „Am mâncat cam mult şi mă înţeapă splina”. O fi adevărată această văicăreală auzită în popor? Tot trecând pe stradă, pe lângă nişte copii jucăuşi, îl auzi pe câte un puşti zvăpăiat aşezându-se cu fundul pe bordura trotuarului: „Să mă aşez niţel, că am alergat de mă doare splina“. O fi adevărată şi zicerea băieţandrului? Read more: Ce taine ascunde splina O întâmplare ciudată s-a petrecut în lumea medicinei atunci când astronauţii dintr-o expediţie cosmică americană au ajuns pe Pământ şi au pus la dispoziţia şefilor nişte fotografii ale Terrei făcute din spaţiu. Pe acele poze apăreau pete mari luminoase acolo unde erau metropolele de mari dimensiuni, adică oraşele puternic luminate. Unul dintre savanţi, privind petele de lumină de pe fotografii, a sesizat că mai văzuse undeva asemenea imagini. Peste câteva zile a găsit răspunsul. A suprapus pe o hartă răspândirea diabetului în lume cu pozele din cosmos şi a realizat că acolo unde erau marile oraşe se înregistra şi un maximum de diabet. Read more: Lista neagră a bolnavului de diabet Există o mulţime de oameni, care, bieţii de ei, nici vorbă să semene cu cetăţeanul turmentat, de a cărui replică am auzit cu toţii: „Nu mă împinge, c-ameţesc”. Şi totuşi simt că se învârte lumea cu ei... N-au pus în gură nici cu pipeta alcool, dar ajung să meargă pe trei cărări sau, mai rău, să-i apuce ameţeala atât de tare, încât să leşine, căzând ca seceraţi pe trotuar. Senzaţia de ameţeală poate fi generată de multe boli, dar şi de mersul cu trenul, cu avionul, cu bicicleta. Când, în urma acestui vertij, ameţiţii mai şi leşină, asta n-are legătură cu vreo neregulă din labirintul urechii, ci mai degrabă cu o deshidratare, cu o hipocalcemie sau cu nişte cure de slăbire brambura şi brutal făcute. Adesea, ameţelile sunt denumite vertije, fiindcă îşi au punctul de pornire în urechea internă. În timpul vertijului, unii au senzaţia că devin titireze ce se răsucesc în jurul axei proprii, iar alţii au senzaţia că se învârtesc cu tot ce-i în jurul lor. Uneori, şi unii, şi alţii simt că se prăbuşesc într-un abis, într-un hău. Read more: „Nu mă împinge, c-ameţesc!“ Îşi fac unii câte un test RMN şi li se spune că au un anevrism cerebral. Pacienţii ridică din umeri a nelămurire şi, dacă ar fi să se spună mură-n gură, ar trebui formulat aşa: „În peretele unuia dintre vasele creierului a apărut o „găluşcă”. Forţând o comparaţie, e ca atunci când în anvelopa maşinii a apărut o umflătură, o gâlmă. Read more: Găluşca din creier