...Anul acesta am avut ocazia să văd mai multe spectacole din Balcani. A fost, în primul rând, interesantul Festival NETA, în Capitală, organizat de Naționalul bucureștean (28 august - 4 septembrie), cu 13 spectacole... Acum cinci ani, trei teatre, „Al. Davila” Pitești, din Vrața (Bulgaria) și Kragu- jevac (Serbia), au pus bazele unei Alianțe balcanice a teatrului, ce s-a lărgit, iar în Festivalul Internațional al Teatrelor de Studio din Argeș (ajuns la ediția a XIX-a) a apărut și Festivalul Balcanic al Teatrului de Studio, care, acum o săptămână, și-a desfășurat în Trivale ediția a VI-a, cu spectacole din Bulgaria, Serbia, Kosovo și România. Șanse de a înțelege mai profund o dramaturgie spectaculoasă, scrisă pe muchie de cuțit, pe „butoiul cu pulbere al Europei” (azi, din păcate, mai multe „butoaie”!), în Balcanii sfâșiați de războaie, chinuri, totalitarism și nelibertate, speranța și lupta fiind simbolurile renașterii din propria cenușă.
Read more: Teatrul de pe „butoiul cu pulbere al Europei“...În vreo jumătate de veac, în care mi-am luat cel puțin săptămânal doza pentru suflet și cuget în sălile de teatru, rar m-a emoționat publicul cum au făcut-o câțiva copilandri recent, în cadrul Festivalului Internațional al Teatrului Contemporan de Animație „ImPuls” Țăndărică. În scenă, „Prințesa Turandot”, un spectacol rar prezentat pentru spectatori de la 6 ani în sus, la alese cote artistice, de Teatrul pentru copii și tineret „Ariel” Târgu-Mureș. Spectacol pe un scenariu realizat de experimentatul regizor Traian Savinescu, după Carlo Gozzi și Friedrich Schiller, într-un decor absolut de vis (semnat de magiciana Eugenia Tărășescu-Jianu), cu păpuși mari, dragoni și splendide haine orientale, într-o beție de culori și sub muzica divină a lui Giacomo Puccini. Era o dimensiune mai veche a regizorului Traian Savinescu, îmbinând admirabil animația cu arii din opere celebre, ca o fereastră spre teatrul muzical, susținut cu atâta succes de Opera Comică din București... Splendoarea spectacolului „Prințesa Turandot” a născut un fior nobil între atât de tinerii spectatori, care, incredibil, înălțător, au început să aplaude lung când s-a încheiat o arie a nemuritorului Luciano Pavarotti! Mi s-a părut cel mai frumos compliment adus Artei scenice de o mână de școlari, de unde laude (părinților și profesorilor!) pentru pregătirea lor de bogați spectatori ca la teatru. Și un semn de încredere în maturitatea tinerilor spectatori români.
Read more: Când şcolarii îi aplaudă pe Puccini şi pe Pavarotti...…S-a născut dintr-o așchie de copac. Italienii l-au botezat Pinocchio, noi i-am zis Țăndărică. Păpușa care avea să crească în fascinație și adevăr atâtea generații de copii. Din 1945 încoace. Anul acesta, Țăndărică - devenit o stare de spirit, un Fenomen românesc care a străbătut lumea - a împlinit 70 de ani! Iar Teatrul bucureștean cu nume magic în lumea copiilor și a părinților a onorat această aniversare cu un superb Festival Internațional al Teatrului Contemporan de Animație „ImPuls” (7-18 noiembrie). A fost mai mult decât un Festival cu trupe vestite din Belgia, Bulgaria, China, Italia, Polonia, Spania și România (teatre din Baia Mare, Brașov, București, Cluj, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Sibiu, Târgu-Mureș, Timișoara). A fost refacerea unei Istorii miraculoase, de la „Țăndărică pe mările Sudului” (primul spectacol, în 1945) la evantaiul superb de producții ale magicianului Cristian Pepino din ultimii 30 de ani! De la directoratul Elenei Pătrășcanu (1945-1947), al extraordinarelor Margareta Niculescu (1949-1984) și Michaela Tonitza Iordache (1986-2010), la cele al regizorului Radu Boroianu (1984-1986) și al actualului manager, remarcabilul Călin Mocanu.
Read more: Ţăndărică, mai tânăr ca niciodată la… 70 de ani!...Mă număr printre cei care am susținut (și în scris!) excelentul Proiect 9 G al Teatrului Național București și al Centrului de cercetare și creație teatrală „Ion Sava”. Un Proiect Noua Generație pentru tineri actori, regizori și scenografi, cu câteva realizări remarcabile, „ArtOrchestra” însemnând un spectacol încântător, cerut și aplaudat de mai toate orașele României.
Read more: Un Proiect pentru Seniorii teatrului românesc!...Festivalul Național de Teatru, pe scurt FNT, ediția a XXV-a, a intrat în istorie. Ca o Sărbătoare, cu lumini, umbre, comentarii de tot felul. Pentru mine, cele mai frumoase, tulburătoare spectacole produse de FNT au fost cele cinci vernisaje de expoziții fotografice dedicate unor titani ai scenei românești: Gina Patrichi - „Mirajul seducției”, la Teatrul Bulandra; Amza Pellea - „Amza” și Ștefan Iordache - „Iordache”, la Teatrul Național; „Gellu Naum 100” (expoziție realizată de Fundația cu același nume) și George Constantin - „Forța expresiei” la Teatrul Metropolis.
Read more: Nemuritorii de la FNT. Astăzi, Gina Patrichi!...De regulă, marii filosofi nu evadează din împărăția bibliotecii, acolo își clădesc Lumea lor nemuritoare. Hegel și Kant n-au ajuns niciodată pe scenă, cu publicul în față, au rămas retrași în sfere, pentru mulți ermetice, în fenomenologia spiritului și rațiunea pură. Din fericire, noi avem doi filosofi geniali, care au extins sublimul rațional și în templul Thaliei, înnobilându-l. „Ifigenia” lui Mircea Eliade a făcut carieră. Acum a urcat pe scenă și discipolul lui de geniu, Ioan Petru Culianu, preocupat tot de mitul antic. Cu unica sa piesă de teatru, „Oreste Regele Sunetelor”, inclusă între „Fugile” filosofice fără pereche. Singura piesă scrisă de cel născut, în 1950, la Iași și dispărut prematur, la 21 mai 1991, asasinat într-o toaletă a Universității din Chicago.
Read more: Ioan Petru Culianu a urcat triumfal pe scenă!...Un spectacol rar, dintre acelea care te fac să râzi amar, te pun pe gânduri și te încântă artistic. L-a oferit Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău în Festivalul Teatrelor Dunărene, abia încheiat la Giurgiu. Piesa de la care a plecat remarcabilul regizor Petru Hadârcă (totodată și directorul cu atâtea idei al teatrului basarabean) este „În largul mării” de reputatul dramaturg polonez Slawomir Mrozek. Un text scris în 1963, însă actual, semn că omul este mereu pus în situații-limită, luptând să supraviețuiască.
Read more: „În largul mării“, căutând libertatea adevărată