Main menu

header

Pagina necuvantatoarelor - Cum tăiaţi unghiile unei pisici

    Vârfurile unghiilor mai lungi trebuie tăiate, deoarece, în caz contrar, mersul pisicii poate fi afectat. De asemenea, se ştie că acestor animale le place să se caţere pe diferite obiecte, şi în aceste momente pot apărea diverse accidente dacă nu se iau măsuri la timp. Verificaţi periodic dacă pisicuţa dumneavoastră are unghiile mai lungi şi dacă vârful lor este foarte ascuţit. În cazul în care vârfurile trebuie tăiate puteţi folosi pentru această operaţiune un cleşte special, ce poate fi achiziţionat de la magazinele specializate.


Învăţaţi-o să nu se sperie de cleştişor
    Dacă felina este mai neastâmpărată şi nu tolerează să îi umblaţi la gheruţe, o puteţi obişnui din timp cu acest lucru mângâind-o foarte des pe lăbuţe. După câteva zile puteţi să o atingeţi cu cleştişorul până se obişnuieşte cu el şi nu se mai sperie. Apoi puteţi începe operaţiunea de „pedichiură”.

 

Read more: Pagina necuvantatoarelor - Cum tăiaţi unghiile unei pisici

Pagina necuvantatoarelor - Confort pentru somnul câinelui

    Să priveşti un câine ce doarme profund şi visează poate fi extrem de amuzant sau de relaxant. Însă trebuie să ştiţi ce să faceţi pentru a le oferi un plus de confort pe tărâmul viselor. Atunci când sunt liniştiţi şi se ştiu în siguranţă, câinii pot dormi foarte profund şi de cele mai multe ori visează. 


Obişnuiţi-l să doarmă la locul lui
Pentru a asigura un plus de confort câinelui în timpul somnului puteţi să:

- Plasaţi perne pe podelele tari, pentru a crea locuri tocmai bune siestei de după-amiază; - Vindecaţi câinele de tentaţia de a ocupa patul dumneavoastră, momindu-l către un loc al lui

- un fotoliu mai vechi, o saltea, un coş pentru căţei etc. Momeala poate fi, după preferinţele patrupedului, un aşternut folosit de-al dumneavoastră, bucăţele de carne, jucăria preferată, pătura care îi place cel mai mult etc. 

 

Read more: Pagina necuvantatoarelor - Confort pentru somnul câinelui

Pagina necuvantatoarelor - Lara, un sufleţel pierdut

   Vă rog să mă ajutaţi să găsesc stăpân pentru o femelă de ciobănesc german. Am găsit-o pe stradă lângă Poşta Puişor din Piaţa „George Coşbuc”. Era într-o stare jalnică şi avea o rană urâtă la gât, plus o tumoare mamară. Cred ca a fost abandonată sau pierdută. Din păcate, nu am reuşit să dau de stăpânul ei. E foarte cuminte şi prietenoasă, are în jur de 7 ani şi am botezat-o Lara. Se pare că a stat într-un apartament, dar cred că şi la curte i-ar fi foarte bine. Cere afară când are nevoie, nu face mizerie în casă. I-am tratat rana de la gât şi i-a fost operată tumoarea.

    Căţeluşa este castrată. Vă mulţumesc frumos şi sper să demonstrăm că mai sunt şi oameni cu suflet pe lumea asta şi că mai e o speranţă şi pentru necuvântătoarele din jurul nostru, care ne pot face viaţa mai frumoasă. Numărul de telefon la care puteţi obţine mai multe detalii este 0761/483.712.

Alina

Pagina necuvantataoarelor - Trusa medicală de concediu

   Plecaţi cu pisicuţa sau căţeluşul în concediu? Este bine ca, pe lângă lucrurile personale ale animalului, să luaţi şi o mică trusă de prim ajutor, ce vă poate fi utilă până ajungeţi la un medic veterinar. Iată ce trebuie să conţină această trusă de prim ajutor:

- comprese sterile din tifon şi o bandă sterilă din tifon pentru bandaje şi garouri;

- leucoplast cu zona centrală neadezivă;

- vată medicinală;

- beţişoare pentru urechi;

- şerveţele antiseptice;

- pensetă;

- termometru;

Read more: Pagina necuvantataoarelor - Trusa medicală de concediu

Pagina necuvantataorelor - Peştele-leu face ravagii în Caraibe

    Din cauza deplasării accidentale a unor vietăţi în alte zone se poate ajunge la adevărate dezastre. Peştele-leu, temut pentru spinii dorsali deosebit de veninoşi (pentru peşti) cu care este dotat, se înmulţeşte cu rapiditate în apele calde din arhipelagul Caraibe, ameninţând speciile endemice, înţepând turiştii şi începând să disturbe echilibrul fragil al ecosistemului acvatic din această regiune a lumii. Peştele-leu este o specie întâlnită de obicei în apele tropicale din oceanele Indian şi Pacific. Câteva exemplare au fost purtate probabil în cala unor vapoare şi s-au înmulţit în pre­zent pe o arie extinsă, populând apele calde din jurul coastelor Cubei şi Caraibelor.

„Cea mai devastatoare invazie marină din istorie”
     Oriunde îşi face apariţia, peştele-leu, un prădător de temut, atacă astfel cu voracitate alţi peşti şi crustacee de până la jumătate din dimensiunile sale. Cercetătorii au observat că un peşte-leu poate înghiţi chiar şi 20 de peşti mai mici în interval de doar 30 de minute. „Aceasta ar putea să devină cea mai devastatoare invazie marină din istorie”, a declarat Mark Hixon, expert în ecologie marină la Universitatea de Stat din Oregon. El a comparat invazia peştilor-leu cu cea a unor lăcuste pe uscat. „Nu există nicio modalitate prin care o asemenea invazie să poată fi complet oprită”, a afirmat specialistul.
Read more: Pagina necuvantataorelor - Peştele-leu face ravagii în Caraibe

Pagina necuvantataorelor - Căscatul nostru se transmite la câini!

    Câinii cască şi ei atunci când văd un om făcând acest lucru, este concluzia unui studiu efectuat recent. Acest lucru demonstrează că aceste animale au o înclinaţie înnăscută pentru empatie. 

72% dintre patrupede au acest reflex
    Căscatul este un lucru răspândit în lumea animalelor, dar căscatul contagios - declanşat de vederea altei fiinţe care cască - fusese observat până în prezent doar la oameni şi la cimpanzei. S-a dovedit însă că cel mai bun prieten al omului este extrem de sensibil la căscatul uman, 72% dintre cei 29 de câini testaţi căscând după ce au observat o persoană făcând acest lucru. Studiul a fost realizat de oameni de ştiinţă de la Colegiul Birkbeck din Londra şi publicat în revista „Biology Letters”.

Cei mai „căscaţi” sunt Collie
    Printre cei mai „căscaţi” câini s-a numărat rasa Border Collie, urmaţi de labradori şi Bull Terrier de Staffordshire. Singurele rase care nu au răspuns tentaţiei au fost terrierii West Highland, teckelii şi cockerii. Pentru a testa reacţia majorităţii animalelor, oamenii de ştiinţă au vrut să afle şi dacă acestea sunt tentate să imite şi alte expresii faciale ale omului. Dintre acestea, căscatul a fost singurul care a avut efect.
Read more: Pagina necuvantataorelor - Căscatul nostru se transmite la câini!

Pagina necuvantatoarelor - Vârsta optimă pentru sterilizarea pisicii

     Aveţi un motan sau o pisicuţă pe care aţi vrea să o castraţi, dar nu ştiţi când este mai bine să faceţi acest lucru? Pe lângă miturile existente în popor, conform cărora o felină poate fi castrată după câţiva ani de viaţă şi numai după ce se reproduce cel puţin o dată, există mai multe cercetări concrete privind vârsta optimă pentru sterilizare. Doctor Lescai Constantin Daniel, şef de clinică la Spitalul Veterinar Ilioara din Capitală, ne-a spus ce înseamnă practic sterilizarea timpurie şi când e bine să fie făcută.

La 6-14 săptămâni de viaţă
    Se spune că o felină sterilizată timpuriu va fi mai predispusă decât celelalte la apariţia fracturilor oaselor lungi, la obezitate sau la modificări comportamentale, însă ultimele cercetări arată contrariul. „Sterilizarea timpurie înseamnă, practic, operaţiunea de gonadoectomie realizată la o vârstă mai mică de 6 luni, studiile fiind îndreptate mai ales către perioada de 6-14 săptămâni”, ne-a spus medicul veterinar.
Read more: Pagina necuvantatoarelor - Vârsta optimă pentru sterilizarea pisicii

Pagina necuvantatoarelor - Scurtă întâlnire

    Era tristă. Prin mica ferăstruică a sufletului ei pătrundea din când în când câte o rază de bucurie, pentru că cineva ştia să o însenineze. Acest cineva era un căţel zburdalnic, negricios, care dădea din coadă vesel să o vadă şi care stătea trist până la chemarea ei. Se întâlneau în fiecare dimineaţă când ea pleca spre serviciu.

    Pentru ea, căţelul avea un nume, Biţă. Pentru cei care păşeau pe lângă ei era doar un câine fără stăpân. Ea se gândea la inima de câine a celui care o chinuia zilnic, aşa-zisul ei soţ, la bătăile pe care le primea de la el, iar simpla întâlnire cu căţelul ei drag îi umplea sufletul de bucurie… Ea vorbea cu căţelul ca şi cum ar fi fost om, dând frâu liber durerii din inima ei. Îi şoptea la ureche lui Biţă că toţi sunt singuri la un moment dat în viaţă. Dar câteodată merită din plin să asculţi durerea cuiva, să pătrunzi adânc în ea şi să-ţi dai seama că de fapt există soluţii pentru orice.  Biţă dădea aprobator din cap şi parcă o înţelegea.

     Dar de unde să ştie bietul câine că şi noi, oamenii, avem nevoie de iubire şi de înţelegere? Dar cum orice început are şi un sfârşit, viaţa femeii luă o turnură ciudată. Biţă observă într-o zi că hainele ei cenuşii au devenit colorate şi că zâmbea mai mult. Îşi spunea că poate i se pare, dar când se simţi luat în braţe şi dus într-o curte mare, cu un nuc imens, iarbă peste tot şi descoperi un castron cu multă mâncare numai pentru el şi un coteţ numai bun de întins în el îşi spuse că sigur nu e lucru curat… Credea că visează. Dar a doua zi visul prinse iar viaţă. Tot acolo era. Săracul căţel era uimit. De unde să ştie el că femeia divorţase. Chinurile acesteia luaseră sfârşit. Iar Biţă al nostru avea în sfârşit coteţul lui. Stăpânul curţii era de acum numai el…

Elena Popescu, Târgovişte

Pagina necuvantatoarelor - Măsuri de sigurantă pentru papagalii noştri

    Papagalii pe care îi creştem ne oferă satisfacţii deosebite, mai ales dacă îi ţinem liberi prin casă. Dar la ce trebuie să fim atenţi pentru a fi siguri că ne vom bucura de ei vreme îndelungată? Dacă sunteţi stăpânii unor păsări de companie trebuie să fiţi conştienţi că anumite lucruri din casă, substanţe sau activităţi le pot dăuna acestora. Iată care sunt aspectele de care trebuie să ţineţi cont:

Plantele de apartament pot fi toxice
- Unele plante de apartament sunt dăunătoare pentru păsări şi le pot provoca moartea, deoarece conţin substanţe extrem de toxice. Altele, chiar dacă nu sunt toxice, pot totuşi să le facă rău în urma tratării cu insecticide sau fertilizatori. Astfel, păsările care sunt ţinute libere în casă nu trebuie să aibă acces la plantele de apartament, deoarece pot ciuguli din acestea!

Nu fumaţi în preajma păsărilor
- Nu fumaţi şi nu vă daţi cu prafum sau deodorant în preajma păsărilor. De asemenea, printre substanţele toxice pentru zburătoare se mai numără: vopselele, înălbitorii, amoniacul, anumiţi adezivi, dizolvanţii, oja şi lacul de unghii, crema de ghete etc.
Read more: Pagina necuvantatoarelor - Măsuri de sigurantă pentru papagalii noştri

Pagina necuvantatoarelor - Managementul perioadei de călduri

    Aveţi o căţeluşă sau o pisicuţă pe care o iubiţi, dar suportaţi cu greu momentele în care se află în călduri? Trebuie să ştiţi că, în aceste perioade dificile, comportamentul animalului se schimbă şi trebuie avut un plus de grijă faţă de patrupede, pentru a evita o sarcină nedorită. Doctor Lescai Constantin Daniel, şef de clinică la Spitalul Veterinar Ilioara, din Capitală, ne-a spus ce se poate face în acest caz pentru a scăpa de griji.

Mâţe gălăgioase şi căţele neascultătoare
     În general, comportamentul specific perioadei de călduri, atât la căţea, cât şi la pisică, este greu de suportat de proprietari. Pisicile miaună intens, semnalând motanilor din jur că sunt gata de împerechere, iar căţelele sunt mai „mămoase” în casă şi mai neascultătoare afară, când încearcă să scape din lesă atunci când văd un mascul. „Pericolele ce se iscă în această perioadă de călduri derivă din montele accidentale, urmate de obţinerea de produşi de concepţie nedoriţi. De asemenea, pot apărea complicaţii ale stării de gestaţie sau creşte riscul apariţiei unor boli, în special a celor cu transmitere genitală”, ne-a spus medicul veterinar.
Read more: Pagina necuvantatoarelor - Managementul perioadei de călduri

Pagina necuvantatoarelor - Surori jucăuşe, căutăm stăpân de treabă

Vă place de noi? Ne cheamă (deocamdată) Pirca albă şi Pirca neagră, suntem surori şi avem cam 9 săptămâni. Am fost găsite în faţa Televiziunii Române şi momentan stăm într-un cabinet de contabilitate, unde ne jucăm cu cifrele şi cu tot ce ne pică în gheruţe.

     Am fost în vizită la un cabinet veterinar, unde am fost deparazitate şi acum aşteptăm să ne găsim o căsuţă şi un stăpân care să ne iubească şi să se joace cu noi. Promitem să fim cuminţi! Dacă vă place de noi, puteţi suna pentru a ne adopta. Numărul de telefon unde putem fi găsite este: 021/330.91.76.