Dacă aveţi un căţel şi vreţi să plecaţi cu el în excursie sau în concediu, trebuie să ţineţi cont de faptul că acesta este mult mai sensibil decât noi la soare şi la temperaturile ridicate. El suportă mult mai greu aceşti factori şi se poate îmbolnăvi din cauza insolaţiei, a şocului termic, a deshidratării sau din cauza arsurilor solare. Pentru a afla cum trebuie să vă protejaţi animalul de companie am stat de vorbă cu Lescai Constantin Daniel, şef de clinică la Spitalul Veterinar Ilioara din Capitală. 
Bună! Eu sunt Amato. Adică un fel de dragoste cred. Aşa am auzit că se spune într-o altă limbă. Asta cred că înseamnă că sunt iubirea stăpânilor mei. M-au luat de când eram un puiuţ. Au dat o căruţă de bani pe mine, fiindcă fostul meu stăpân era un afacerist şi jumătate. Dar să ştiţi că nu i-am făcut să regrete nicio clipă banii daţi. Sincer vă spun. Sunt cel mai cuminte câine de pe mapamond. Nu fac niciun fel de prostioare. Singurele nădrăvănii au fost când am dărâmat din greşeală cu coada o vază frumoasă de pe masa din sufragerie şi când am ros pantofii noi-nouţi ai mamei. În noaptea aceea am dormit afară. A fost jignirea supremă să stau pe afară cu toţi golanii de pe stradă. Noroc că nu m-a furat nimeni. Aoleu, ce mi-a mai ticăit inima. Însă de atunci sunt cel mai cuminte câine.
Merg cu stăpânii mei peste tot şi nu îndrăzneşte să se apropie nimeni de noi. Arăt fioros, nu-i aşa? Dar să ştiţi că doar par, fiindcă sunt tare blând. Ador copiii şi nu am muşcat pe nimeni niciodată. E drept că nici nu am fost provocat prea mult, însă sper nici să nu fiu. Vă las, dragilor! Mă cheamă mami să servesc masa. Pe curând!
Un porc care a supravieţuit 36 de zile sub dărâmăturile unei clădiri prăbuşite în urma cutremurului din China a devenit un adevărat erou în această ţară. Animalul, supranumit Zhu Jianqiang (în traducere „Porcul cu voinţă de fier”), a pierdut două treimi din greutatea sa normală după ce a rămas prins sub dărâmăturile unei clădiri din provincia Sichuan. El a supravieţuit bând apă de ploaie şi mâncând cărbune. 
Înainte de a aduce vegetaţia în micuţul univers acvatic de acasă trebuie să aflaţi ce specii sunt potrivite Anubias nana.
Frunzele, de un verde închis şi cu suprafaţa lucioasă, pornesc din rizom şi au o formă lanceolată. Este o plantă ce creşte lent, are nevoie de foarte multă lumină, apă curată şi limpede şi de o temperatură în jur de 25°C. Se înmulţeşte prin rizom.
Dacă aveţi o pisicuţă este bine să ştiţi că sunt multe boli ce pot fi contactate numai pentru că animalul dumneavoastră de companie nu a fost vaccinat. Una dintre aceste boli este caliciviroza felină. În funcţie de vârsta felinei în momentul îmbolnăvirii şi de sănătatea sa, această afecţiune poate fi mai mult sau mai puţin gravă. Pentru a afla cum trebuie să vă protejaţi pisica, am stat de vorbă cu Lescai Constantin Daniel, şef de clinică la Spitalul Veterinar Ilioara, din Capitală. 
Ea este Martina, o pisicuţă simpatică şi cuminte, găsită pe stradă. Cu puţin timp în urmă, când avea numai 8 luni, ea a dat viaţă câtorva pisoiaşi. Cei mici şi-au găsit stăpâni, iar Martina a fost castrată şi vaccinată. Acum aşteaptă să fie adoptată, pentru că are nevoie de dragostea unui stăpân şi de căldura unui cămin. Cine doreşte să înfieze această minunată pisică poate să sune la numărul de telefon: 021/330.91.76.
Copiii care cresc cu un câine acasă prezintă mai puţine riscuri de a dezvolta alergii respiratorii, arată un studiu realizat de cercetătorii germani. 
Dacă aveţi un căţel mic, trebuie să ştiţi că acesta poate fi predispus genetic la displazie de şold, o afecţiune ce poate avea urmări asupra dezvoltării membrelor. Pentru a afla cum trebuie să vă protejaţi căţelul, am stat de vorbă cu Lescai Constantin Daniel, şef de clinică la Spitalul Veterinar Ilioara, din Capitală. 
- Angora turcească, frumoasă, suplă, cu blana mătăsoasă Blana acestei feline este deosebit de frumoasă şi mătăsoasă şi, în plus, caracterul ei plăcut o face să fie foarte căutată de iubitorii de animale de companie. Această rasă a fost foarte apreciată încă din Evul Mediu, fiind crescută în podişurile Turciei, în condiţii vitrege de climă, motiv pentru care blana sa a devenit extrem de călduroasă. Aceste pisici au ajuns în secolul al XVI-lea în Franţa şi în Anglia, unde au devenit „de lux”, fiind la mare căutare la curţile nobililor. În perioada următoare au fost importate şi în alte ţări din Europa, şi nu numai. Apoi, treptat, popularitatea acestei rase a pierdut teren în faţa Persanei. Pisicile Angora albe cu un ochi albastru şi unul de culoarea chihlimbarului sau cu o pată colorată pe frunte sunt considerate de poporul turc dăruite de Alah şi acestea sunt protejate prin lege.
Read more: Pisică ocrotită prin lege
Mihaela a adoptat, fără să stea pe gânduri, un papagal alb precum fulgii de nea ce se aştern grăbiţi, iarna, pe pământul rece. L-a numit Prinţesa. Un ghemuleţ de pene albe, cu ochişorii precum două boabe de piper, se căţăra pe corzile viţei-de-vie tăcut. Părea timid şi nu scotea niciun sunet. Read more: Prinţesa inimii 
Puricii şi căpuşele trebuie eliminate, pe de o parte, pentru că muşcăturile lor provoacă animalelor mâncărimi, disconfort sau răni ce se pot infecta şi, pe de alta, deoarece transmit diverse boli. Orice pisică sau câine, chiar dacă stă mai mult în casă, poate avea purici sau căpuşe, mai ales în perioada călduroasă. Trăiesc de pe urma gazdelor
Există mai multe tipuri de paraziţi externi, dintre aceştia cel mai des întâlniţi fiind puricele Ctenocephalides felis (la pisici), Ctenocephalides canis (la câini) şi căpuşele. Aceştia trăiesc pe câte o gazdă, îşi depun ouăle pe aceasta şi se hrănesc cu sânge. Simptomele infestării cu aceşti paraziţi sunt: animalul se scarpină des şi apar iritaţii ale pielii. Atât puricii, cât şi căpuşele se pot observa cu ochiul liber, iar zonele preferate de aceşti paraziţi sunt gâtul şi burta.
Read more: De ce trebuie să alungăm puricii şi căpuşele?