Bucătărie

Fel de fel de chifteluţe

de Diana Georgescu

Chiftele, kofta, bahji, toate denumesc un fel de mâncare pregătit fie exclusiv din carne, din legume sau din diverse amestecuri de cărnuri şi legume. Sunt savuroase şi relativ uşor de pregătit, indiferent de sezon, şi pot constitui un fel principal, un antreu sau un preparat potrivit pentru picnic. Pot fi pregătite termic, prin prăjire în ulei încins, sau coacere în cuptor, pe hârtie de copt. În funcţie de ceea ce aveţi în frigider, puteţi pregăti o variantă delicioasă, inspirându-vă din propunerile noastre.

Deserturi-vedetă

de Diana Georgescu

Sunteţi devoratori de ciocolată, dar în acelaşi timp preferaţi dulciurile uşoare şi puţin alcoolizate? Dintre toate combinaţiile posibile vă prezentăm câteva care să vă satisfacă toate aceste gusturi.

Deserturi răcoroase la pahar

de Diana Georgescu

Abundenţa de fructe şi legume din această perioadă vă oferă posibilitatea să pregătiţi deserturi savuroase şi sănătoase, cu grad de dificultate scăzut. În plus, aceste combinaţii sunt recomandate întrucât suplinesc vitaminele şi mineralele pierdute în timpul caniculei. Unele dintre reţetele prezentate vă dau posibilitatea să improvizaţi, înlocuind fructele după propria imaginaţie, iar prezentarea în pahare sau boluri vă oferă două avantaje: aspect atrăgător şi rapiditate în decorare.

Gustări cu ton

de Diana Georgescu

Tonul este un peşte cu carne fragedă şi delicată şi textură uleioasă. Extrem de popular în întreaga lume, este preferat pentru prelucrarea sub formă de conserve. Proaspăt sau conservat, acesta poate fi ingredientul ideal pentru preparate rapide, majoritatea reţetelor ce au la bază acest ingredient fiind uşor de realizat şi relativ ieftine. Americanii folosesc tonul la salate sau sandvişuri, în timp ce în Italia adăugarea lui la paste este deja un obicei culinar.

Omlete speciale

de Diana Georgescu

Combinaţiile culinare pe bază de ouă şi legume, brânzeturi sau chiar carne sunt foarte răspândite în special în ţările mediteraneene şi reprezintă o alegere potrivită în sezonul cald. În Italia se numesc „frittata”, în Spania „tortilla de patatas”, iar în ţările arabe „eggah sau ajjah”, dar ele sunt, de fapt, o varietate de omletă realizată din mai multe ouă, aromată cu ierburi, la care se adaugă legume, fructe (în special tomate), brânzeturi şi uneori carne. Servită fierbinte sau rece, este un fel de mâncare foarte versatil, fiind potrivit pentru orice masă a zilei sau chiar pentru picnicuri sau petreceri în grădină. Vă dezvăluim reţetele tradiţionale ale câtorva ţări, urmând ca pe baza combinaţiilor respective să vă alcătuiţi varianta preferată.

Mic dejun sănătos cu cereale, nuci şi fructe

de Gabriela Niculescu

Cea mai importantă masă a zilei este micul dejun, peste care nu este indicat să săriţi niciodată. Acesta trebuie să fie consistent şi să asigure necesarul de energie organismului până la orele prânzului. Cerealele integrale combinate cu lapte sau iaurt oferă 20%-30% din necesarul energetic zilnic, conţin o cantitate mare de fibre, fier, vitamine din complexul B, calciu şi seleniu şi previn apariţia multor boli, printre care şi a cancerului. Tocmai de aceea sunt alegerea ideală pentru un mic dejun sănătos recomandat tuturor vârstelor.

Plăcinte uşoare, gătite fără foc

de Ana Trifan

Când afară e cald şi bucătăria se încinge la maximum şi de la o ciorbiţă, până şi cele mai harnice gospodine se vor codi să aprindă focul la cuptor pentru a băga o plăcintă la copt. Ne-am gândit să vă scăpăm de această problemă prezentându-vă câteva reţete de plăcinte foarte sănătoase şi uşoare, care se gătesc fără foc.

Delicii cu mălai

de Ana Trifan

Ne-am obişnuit să-l considerăm ingredientul pentru mămăligă şi… cam atât. Mălaiul poate fi însă folosit mai mult în bucătărie. De aceea vă venim în ajutor cu câteva idei de reţete delicioase.

Răsfăţ în farfurie cu parfum libanez

de Diana Georgescu

Mâncarea libaneză, sănătoasă şi savuroasă, a devenit atât de cunoscută, încât numele unor condimente sau feluri de mâncare au intrat în limbajul curent, iar multe dintre ingredientele care odinioară se aflau doar în magazinele specializate se găsesc acum pe rafturile tuturor supermarketurilor. Încercaţi câteva reţete, foarte populare şi deloc greu de realizat.

Dan Bordeianu: „Încerc orice, de la cele mai ciudate mâncăruri până la cele tradiţionale“

de Gabriela Niculescu

Chiar dacă este un actor desăvârşit, Dan Bordeianu are şi o latură pragmatică şi, mai mult decât atât, este şi perfecţionist. Acesta este unul dintre motivele pentru care preferă să se gospodărească singur, să gătească, făcând din această activitate un adevărat ritual, şi să folosească în bucătărie zarzavaturi din propria grădină. Însă, firea artistică este cea dominantă, aşa că îi este greu să respecte şi să ne reproducă reţetele întocmai, dar am încercat să obţinem de la el câteva ponturi numai bune de aplicat.

Un deliciu franţuzesc multicolor: macarons

de Daniela Anton

Macarons sunt deliciile franţuzeşti ale momentului şi pot fi întâlnite într-o multitudine de arome şi culori. Când savuraţi macarons vă bucuraţi de un înveliş crocant, dar delicat, cu un interior îmbietor de dulceaţă, ciocolată sau cremă de unt.

Delicatese mănăstireşti pentru masa de Paşte

de Mariana Borloveanu

Călugării de la Muntele Athos au rigori ale postului mult mai aspre decât credincioşii care trăiesc în celelalte colţuri ale lumii. Cu toate acestea, după toate slujbele Săptămânii Patimilor, ce culminează cu Sărbătoarea Paştelui, au şi ei o rânduială specifică a agapei pascale. Dintre toate acestea, un meniu cu borş magyritsa, iahnie cu tahini, plăcintă cu spanac şi colivă de Paşte este nelipsit la Sfântul Munte, dar s-ar putea regăsi şi pe mesele noastre.

Rafinament elveţian: fondue

de Diana Georgescu

- Gastronomul francez Brillat-Savarin a menţionat fondue în scrierile sale din secolul al XIX-lea

Un preparat elegant şi rafinat, fondue este de fapt uşor de pregătit. Tradiţional, conţine brânzeturi Emmenthaler sau Gruyere şi vin, amestecate într-un recipient, la cald. Se poate adăuga brandy de cireşe în compoziţia topită, în care mai apoi se înmoaie bucăţele de pâine uscată. Rolul alcoolului în compoziţie este de a scădea punctul de fierbere, astfel încât proteinele din brânză să nu se închege.

Tarte pe toate gusturile

de Diana Georgescu

Antreu sau desert, în funcţie de preferinţa sau necesitatea dumneavoastră, tartele reprezintă un preparat mereu la îndemână, uşor de realizat, cu ingrediente de bază aflate în cămara fiecăruia. De îndată ce sunt cunoscute principiile de bază puteţi să vă folosiţi resursele şi fantezia pentru a avea o gustare apetisantă sau un dulce surprinzător de aspectuos. În plus, tartele au avantajul că pot fi preparate ca atare şi menţinute în frigider câteva zile, pentru a fi umplute la nevoie.

Reţete din Roma Antică

de Alina Anghel

Ce ar fi o reţetă fără ingredientele originale... sau măcar denumirile ingredientelor să fie originale? Până la urmă, interesul suscitat de o reţetă este denumirea, apoi aspectul. Şi când printre ingrediente descoperi că cel mai important este „Liquamen”, de exemplu, devii curios să prepari acea reţetă. Iar când afli că acel preparat îşi trage originea tocmai din Roma Antică... îţi doreşti cu atât mai mult. Reţetele descrise câteva rânduri mai jos provin dintr-o carte de bucate din Roma Antică: „De Re Coquinaria” a lui Marcus Gavius Apicius, tradusă din limba latină de Robert Maier.

De la băutură la desert: cafeaua

de Alina Anghel

Cultivarea şi împânzirea cafelei în lume au pornit din Peninsula Arabică, începând cu secolul al XV-lea în Yemen, fiind cunoscută apoi în secolul al XVI-lea în ţări precum Persia, Egipt, Siria şi Turcia. Departe de a fi considerată o simplă băutură, în starea ei naturală, măcinată fin sau mai grosier, cafeaua este folosită şi ca ingredient în prepararea dulciurilor şi chiar a bucatelor bazate pe aluat dospit, cum ar fi cornurile sau pâinea, cu sau fără adaos de zahăr.

Minuni gustoase cu gelatină

de Diana Georgescu

În combinaţie cu fructe sau cu legume, dar şi cu carne sau cu peşte, gelatina oferă avantajul unor antreuri sau deserturi spectaculoase, fără a supune ingredientele tratamentului termic. Terinele dulci sau sărate pot adăuga culoare şi savoare meselor dumneavoastră festive, nefiind necesar un efort deosebit pentru prepararea lor.

Bunătăţi tradiţionale japoneze

de Alina Anghel

Delta Yangtze din China este considerată a fi punctul de plecare a cultivării orezului în Japonia. Migraţiile continue ale chinezilor, care stăpâneau tehnica cultivării orezului, au dus la semănarea acestuia în masă. Încă de la începuturi, în Japonia s-a cultivat un singur tip de orez, cel cu bobul scurt. Tradiţional, o masă este constituită dintr-un bol cu orez fiert, numit „gohan” sau „meshi”, şi alte feluri de mâncare condimentate, numite „okazu”. De altfel, orezul fiert a fost întotdeauna preparatul de bază al oricărei mese, celelalte preparate fiind considerate „garnituri”.

Brânza cipriotă cu aromă de mentă: halloumi

de Alina Anghel

Bogată în calciu, proteine şi substanţe naturale ce ajută şi protejează flora intestinală, halloumi cunoaşte multe întrebuinţări în industria alimentară. Poate fi servită ca aperitiv, gătită în suc de roşii cu creveţi, friptă pe grătar, presărată peste pizza sau paste, în sandvişuri, salate de vară, dulciuri pentru ziua de Paşte (flaounes), iar vara, ciprioţii o servesc în salate cu pepene roşu sau galben.

Baclavaua în jurul lumii

de Alina Anghel

Multe dintre reţetele în care se folosesc nucile, foile de plăcintă şi mierea, la fel ca multe alte reţete de dulciuri însiropate, vin din Orientul Mijlociu, fiind caracteristice bucătăriei din Imperiul Otoman şi ţărilor din centrul şi sud-vestul Asiei. Vă prezentăm câteva reţete de baclava inedite, din mai multe părţi ale lumii.