de Simona Soare Ghișea şi Florica Pintea
Pot cercetătorii să ne manipuleze creierul, astfel încât morcovul să aibă gust de hamburger? Răspunsul stă în neurogastro- nomie, termen inventat de profesorul de neurobiologie Gordon M. Shepherd, de la Școala de Medicină a Universității Yale. Știința presupune stu- diul percepției aromelor și a posibilităților în care acestea ne afectează cunoașterea și memoria. Experții speră că cercetările ar putea face posibilă într-o zi manipularea gustului, lucru ce ar aduce contribuții remarcabile pentru persoanele care suferă de Alzheimer, Parkinson, obezitate, diabet de tip II, dar și pentru bolnavii de cancer care fac chimioterapie.
Read more: Oamenii de ştiinţă i-ar putea ajuta pe cei care şi-au pierdut simţul gustului Neurogastronomia sau...
de Ştefania Băcanu
Antonio şi Michael Passarelli, tată şi fiu, sunt maeştrii bucătari italieni care au făcut din România propria lor casă. Aici au învăţat, au experimentat, s-au chinuit, dar acum culeg roadele. Sunt doi dintre cei mai taletaţi şi apreciaţi chefi străini de la noi. Drumul a fost o întreagă aventură. Au făcut din bucătărie o artă, fiecare cu stilul lui, pe care, mai apoi, l-au „pictat” în farfuriile celor care le-au trecut pragul. De-a lungul timpului, Antonio, cu o experienţă de aproape 40 de ani, a lucrat în restaurante de lux din lumea întreagă, alături de nume importante din gastronomie, de unde nu a plecat cu mâna goală. Şi-a însuşit idei, experienţe, reţete, pe care, mai apoi le-a reinterpretat cu talentul şi propria viziune. Michael, chef de aproape 20 de ani, îi calcă pe urme, dar sunt ca sarea şi piperul în bucătărie. Nu pot unul fără altul, iar împreună formează un mixt perfect. Îi puteţi vedea la TV Paprika în emisiunea „Antonio şi Michael în bucătărie”, de luni până vineri, de la ora 20:00. Tot la TV Paprika, Michael are propria emisiune culinară, „Ciao, Romania”, de luni până vineri, de la ora 22:30.
Read more: Passarelli Antonio & Michael Tată şi fiu, «pictori» în gastronomie
de Simona Lazăr
Nu mai puțin de 20 de zile dintr-un an calendaristic sunt cunoscute drept: „moși”, timp în care sunt pomeniți cei duși de pe lume, strămoșii fiecărei familii. Uneori le zicem „moși”, alteori doar „sâmbăta morților”, dar esențial este că în toate aceste momente ne rugăm pentru cei adormiți și îi pomenim inclusiv dăruind vase, hrană și lumânări celor mai puțin înlesniți, rudelor, cunoscuților ori pur și simplu credincioșilor aflați în biserică.
Read more: Vin Moşii de Toamnă! Reţete-ofrandă pentru sufletul celor adormiţi
de Călin Popa şi Florica Pintea
După ce au adunat tot soarele verii, fructele de toamnă, unice și parfumate, așteaptă gospodinele să le transforme în deserturi lejere, aspectuoase, pline de arome și ușor de preparat.
Read more: Deserturi delicioase cu roadele toamnei
de Simona Lazăr
Marea bucătărie venețiană este inegalabilă prin istorie, tradiție, evoluție, ingrediente și rețete. Giampero Rorato, istoric al artei culinare, o consideră una dintre cele mai importante, în panorama gastronomică a Occidentului Europei. Memoria populară, ca și memoria cărților - de la rețetare până la poeme și cărți care i s-au dedicat - surprinde pasiunea gastronomilor Serenissimei de a echilibra fastul aristocratic al prânzurilor din palazzo cu nevoile de fiecare zi ale locuitorilor urbei, combinând produsele locale dintre cele mai simple cu variatele ingrediente pe care neguțătorii le aduceau de peste mări și țări. Surprinzător, rafinații care pregătesc „Faraona al vino rosso” sau „granceola alla venexiana” sunt și mari mâncători de mămăligă (asemeni țăranilor noștri de odinioară). Din granoturco (grâu turcesc - așa numesc venețienii porumbul, pentru că prima dată a ajuns în lagună prin Turcia) se macină „farina gialla” (făină galbenă sau mălai), din care se prepară „polenta”, care însoțește multe preparate din „cucina storica”.
Read more: Arome din „cucina storica“ - reţete veneţiene de altădată
de Carmen Ciripoiu şi Florica Pintea
De ce marii chefi sau cofetarii de renume transformă arta culinară în spectacol? Au un ajutor prețios: băuturile alcoolice. De altfel, acestea au fost ingredientul-minune al specialiștilor din cele mai vechi timpuri.
Read more: Băuturi folosite frecvent la gătit
de Simona Lazăr
I s-a spus St. Moritz-ul Carpaților. La jumătatea secolului al XIX-lea, promitea să devină una dintre cele mai încântătoare stațiuni din arcul interior al Carpaților Orientali. Stațiunea Tușnad a fost creată dintr-un capriciu imperial, când Franz Joseph, trecând prin Defileul Oltului și urcând pe un țanc de munte, i-a descoperit potențialul turistic. S-a minunat că o vale așa de frumoasă, cu 22 de izvoare minerale, nu e locuită și a pus de s-au construit aici vile cochete, după modelul celor din Austria și Elveția.
Read more: Un prânz savuros în St. Moritz-ul Carpaţilor Reţete tradiţionale din Tuşnad, staţiunea ridicată...
de Carmen Ciripoiu şi Florica Pintea
Este un ingredient culinar grozav, tocmai de aceea tot mai mulți bucătari au inclus lavanda în preparatele lor extraordinare. Iată câteva rețete inedite cu lavandă, care vor satisface și cele mai pretențioase gusturi.
Read more: Reţete inedite cu lavandă
de Simona Lazăr şi Florica Pintea
Colac, spornic, pâine încondeiată, prescuri… Indiferent de formă, de compoziție sau de denumire, pâinea însoțește în mod constant și necesar omul în marile momente ale vieții: nașterea, nunta, moartea... Pâinea ritualică reprezintă darul suprem în gestul ofrandei, dar și gestul excepțional de prețuire unică. Alături de vin, pâinea simbolizează viața, dar și întreaga creație pe care omul a primit-o de la Dumnezeu, în dar, ca hrană care îi asigură subzistența trupească și pe care i-o întoarce lui Dumnezeu, cu mulțumire. De aceea pâinea se duce la Sfânta Liturghie.
Read more: De la pâinea ritualică la pâinea cea de toate zilele Darul suprem în gestul ofrandei
de Roxana Istudor şi Adrian Barna
Un eveniment de anvergură care a avut loc în SUA a reunit cele mai avansate mijloace tehnologice pentru a creiona viitorul alimentar al omenirii. De la maioneza care conține alge în loc de gălbenușuri până la creșterea condimentelor proaspete în propria locuință, fără sol, uimitoarele unelte ale hranei de mâine sunt deja aici.
Read more: Hrana viitorului trece prin... tehnologie
de Simona Lazăr şi Florica Pintea
Nici nu vă imaginați câte lucruri minunate veți descoperi pornind de la un meniu. Puteți afla o mulțime de informații despre timpul în care a fost creat, uneori despre bucătarul care a preparat mâncărurile, alteori despre evenimentul care a prilejuit dineul, recepția, bufetul... în cazul meniului de la Raliul Monte Carlo din 1931. Apoi, luând rețetele, una câte una, vi se relevă alte istorii. Știați, de exemplu, că delicatele „Conversations” servite la masa acelor regi ai volanului au apărut la sfârșitul secolului al XVIII-lea și își trag numele de la o operă celebră în epocă, „Les Conversations d’Emilie”, scrisă de M-me D’Epinay în 1774? De fapt, ele sunt produse de patiserie cu migdale ascunse în aluat de foitaj, acoperite cu înghețată și decorate cu foitaj copt în formă de grilaj.
Read more: „Prăjiturele“ cu glazură de istorie Reţete de cofeturi din alt veac
de Gabriela Militaru şi Florica Pintea
Yotam Ottolenghi este unul dintre cei mai apreciat chefi și, în același timp, scriitor pe teme gastronomice. În vârstă de 51 de ani și de origine israeliano-britanică, Yotam Ottolenghi este deja autorul a patru cărți cu rețete dintre cele mai diverse. De la delicioase antreuri simplu de gătit, la feluri principale pe bază de carne sau vegane, dar și deserturi delicioase, toate purtând o notă duioasă a gustului autentic al bucătăriei israeliene.
Read more: Yotam Ottolenghi şi deliciile de inspiraţie israeliană
de Călin Popa şi Florica Pintea
Marmelada este un produs cu totul aparte, nici dulceață, nici gem, nici jeleu, dar cu toate deliciile acestor bunătăți încorporate și cu o textură unică, densă, care face din acest desert o savuroasă și parfumată încheiere a oricărei mese. Sfârșitul verii este momentul perfect pentru a pune în cămară marmelade minunate.
Read more: Reţete de marmeladă fină şi aromată
de Carmen Ciripoiu şi Florica Pintea
Sursă importantă de nutrienți, dovleceii sunt perfecți pentru zilele de vară. Iată câteva rețete de dovlecei extrem de gustoase și foarte ușor de realizat.
Read more: Reţete savuroase de dovlecei
de Călin Popa şi Carmen Bădulescu
Bucătăria turcească este un mix de arome și gusturi care a cucerit întreaga lume, prin bogăția și varietatea unice. Sintetizând influențe orientale și mediteraneene, gastronomia turcă a rămas relativ neschimbată în timp, oferind o călătorie, prin gust, în vremuri strălucite ale civilizației Turciei și cucerindu-și un loc distinct în patrimoniul bucătăriilor tradiționale internaționale.
Read more: Delicii tradiţionale turceşti
de Daria Mândru şi Florica Pintea
Mulți oameni își încep diminețile cu ceva dulce, fie că e vorba despre produse de patiserie sau terci de ovăz fiert, cu zahăr sau sirop, cereale cu miere ori chiar cafele cu vanilie și alte arome, pline de zahăr. Aceste opțiuni pot oferi rapid un puseu de energie, dar vă lasă deseori sleiți de puteri înainte de prânz, iar cu timpul consumul excesiv de zahăr poate duce la boli cronice precum obezitatea și diabetul. În loc să căutați alternative dulci la aceste obiceiuri (chiar și îndulcitorii artificiali pot duce la diabet), încercați să vă schimbați complet alimentația matinală. Asociația Cardiologilor Americani recomandă limitarea zaharurilor adăugate la maximum şase lingurițe pentru femei (aproximativ 100 de calorii) și nouă lingurițe pentru bărbați (aproximativ 150 de calorii) pe zi. Unele dintre cele mai sănătoase mic-dejunuri din lume au foarte puțin spre deloc zahăr adăugat și e foarte simplu să folosiți terciul de ovăz și iaurtul ca bază a mesei matinale, la care să adăugați toppinguri savuroase, pline de proteine, fibre, gust și grăsimi benefice pentru inimă. Iată câteva idei recomandate de nutriționiști, ca să vă ajute să reduceți consumul de zahăr.
Read more: Idei de mic dejun sănătos, fără zahăr
de Călin Popa şi Florica Pintea
Gastronomia marocană este densă, parfumată, încărcată de legume și cu o artă versatilă a preparării cărnurilor. Alături de preparatele tradiționale stau la loc de cinste reinterpretările moderne ale unor meniuri tradiționale, care plasează această gastronomie printre cele mai surprinzătoare din lume.
Read more: Specialităţi culinare marocane
de Carmen Ciripoiu şi Florica Pintea
Dacă vreți să vă creșteți imunitatea și să fiți feriți de infecții, dereglări metabolice, boli de inimă și cancer, găsiți un ajutor prețios în caisele uscate. Și dacă v-ați săturat să le consumați simple, iată câteva rețete inedite de mâncăruri și dulciuri, al căror ingredient principal sunt caisele uscate.
Read more: Reţete inedite cu caise uscate
de Carmen Ciripoiu şi Florica Pintea
Gustoșii ardei umpluți cu care vă răsfățau bunicii trebuie să recunoașteți că i-ați mânca oricând cu mai multă poftă decât orice alt preparat dintr-un restaurant de lux. Dar ce spuneți de alte rețete delicioase de ardei umpluți? Merită încercat! Sunt senzaționali!
Read more: Reţete delicioase de ardei umpluţi
de Carmen Ciripoiu şi Carmen Bădulescu
Dau o notă de rafinament oricărei mese, iar gustul lor este cu adevărat desăvârșit. Iată câteva rețete de fructe murate, care să vă meargă la suflet.
Read more: Fructele murate, un adevărat răsfăţ culinar
de Sorin Dumitrescu şi Alexandru Filcu
Caviarul este un produs alimentar făcut din icrele peștilor din familia Acipenseridae. În mod tradițional termenul de „caviar” se referă doar la icrele sturionilor din Marea Neagră și din Marea Caspică (caviarii Beluga, Ossetra și Sevruga), dar în anumite țări este folosit pentru a descrie și alte tipuri de icre de pește (chefal sau ton), precum și pentru icrele altor specii de sturioni.
Read more: Cea mai scumpă delicatesă din lume: caviarul