Am ales numele? Nu, este cel adevărat. Nici nu se putea altfel, căci Ion e românul acela plin de daruri de la Dumnezeu. Harnic, inventiv, ambiţios, plin de dorinţa de a duce în spinare toate provocările vieţii. Pe Ion l-am întâlnit la o fermă de capre de lângă localitatea Ovidiu. Mi l-a recomandat o familie de nemţi, culmea, care l-au cunoscut şi ei întâmplător de la o româncă stabilită în Germania. Ion are o minte ascuţită şi o nelinişte veşnic creatoare. După Revoluţie, inginer fiind, a gândit un sistem de producere a energiei ecologice cu morile eoliene, dar spaţiul din jurul morilor era atât de ofertant, încât a socotit că o fermă şi-ar găsi aici foarte bine locul, şi a început să facă planuri. Rând pe rând a făcut construcţii practice şi gândite bine, căci a aflat că laptele de capră este o binefacere şi, cum are minte, a reuşit să facă o relaţie cu francezii, şi iată că a ieşit o fermă de 7.000 de capre. Laptele de la fermă, trecut printr-un sistem ultramodern, ajunge de la ţâţa caprei direct la distribuitor, fără a avea contact cu aerul, lucru ce face ca produsul să fie cu adevărat ecologic.
Când vii la mare vară de vară, crezi că ştii totul. De aceea mulţi români pleacă azi mai degrabă spre alte locuri. Mi se pare normal să ai curiozitatea de a vedea alte ţări, alte plaje, alţi oameni, alte obiceiuri. Sunt o mulţime de agenţii care te îmbie la preţuri convenabile să vizitezi Cipru sau Napoli, Costa Brava la doi paşi de Barcelona, Coasta de Azur, care, între noi fie vorba, este celebră, dar are o plajă plină de pietriş, desigur cu multe starlete.
Sibiul a fost unul dintre oraşele mele preferate şi a rămas. Aerul lui de oraş nemţesc cu case pătrate şi porţi înalte, străduţele strâmte de cetate veche care duc parcă spre locuri tainice m-au fascinat, iar prietenii pe care i-am avut aici mi-au oferit clipe frumoase.
Caravana s-a oprit la Iaşi luni, 8 iulie, într-o zi superbă, cu public mult în faţa Palatului Culturii (foto 1), clădire minunată, din păcate, tot înconjurată cu schele, într-o restaurare permanentă ce nu se mai încheie. Scena noastră uriaşă, instalată în piaţeta din faţa lui, în plin soare, a găzduit un spectacol ce a durat până la lăsarea serii (foto 2). Spectatorii au cântat şi au dansat cu noi într-o veselie generală. Turneul Caravanei prin cele şase oraşe mari mi-a făcut plăcere şi pentru faptul că le-am revăzut şi am constatat cât de multe lucruri s-au făcut în unele locuri, dar şi ce multe lucruri frumoase au fost părăsite, chiar dacă în jur s-au ridicat coloşi de fier-beton şi sticlă.
Din amintirile copilăriei, când mama îmi dădea desertul într-o farfurioară de porţelan - pe fundul căreia era pictată o caravană de cămile rătăcind prin pustiul african -, apoi din povestirile citite, am rămas doar cu această imagine despre caravane. Am auzit între timp de caravanele publicitare, dar nu am participat la niciuna dintre ele. Nu e chiar aşa de simplu, ci destul de obositor, doar că aceia care sunt implicaţi în această acţiune sunt entuziaşti şi atmosfera este încărcată de optimism. Vorbesc acum despre caravana iniţiată de familia Catena prin şase oraşe mari ale ţării: Piteşti, Craiova, Timişoara, Sibiu, Braşov şi Iaşi.
În fiecare zi mă năpădesc amintirile în acest oraş în care trăiesc de 60 de ani. E adevărat, ne obişnuim cu străzile, clădirile, oamenii şi, furaţi de viaţă, nu constatăm întotdeauna schimbarea. Dar ea există lângă noi, în rău sau în bine, şi o observă alţii puşi să ne-o amintească.
Petru Luhan este un tânăr din Suceava care a plecat acum 15 ani în Germania să cunoască lumea. A început prin a face munci grele, a învăţat limba la seral, a făcut facultatea în condiţii la fel de grele şi a plecat apoi în Australia, cu aceeaşi sete de cunoaştere. Toate acestea i-au luat peste 15 ani. Azi are 35 de ani, este europarlamentar şi membru al mai multor comisii în Parlamentul European. În anul 2012, Casa Europeană l-a desemnat „Personalitatea anului pentru o Românie europeană”. Înainte de aceasta şi-a făcut stagiul în cadrul Parlamentului German şi a participat la programe de schimb de experienţă şi formare în SUA şi Australia. Cunoscător a patru limbi străine, Petru este perfect pregătit pentru a susţine idei importante în Parlamentul European, deoarece şi-a păstrat entuziasmul de tânăr idealist.