de Simona Lazăr
Pe data de 8 septembrie, în Biserica Ortodoxă se face pomenirea Nașterii Maicii Domnului. Acesta este primul praznic din Anul bisericesc, care a început la 1 septembrie. Tatăl Sfintei Fecioare, Ioachim, se trăgea din neam împărătesc, iar mama sa, Ana, era din neamul lui David și Solomon. Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului este prezentă și la copți și la sirieni, separați de Biserica Ortodoxă după al patrulea Sinod Ecumenic, ceea ce denotă că începutul acestei sărbători trebuie pus între Sinodul trei Ecumenic (431) și Sinodul al patrulea (451). Această sărbătoare a fost adoptată în Apus în vremea Papei Serghie I (687-701). Despre cultul Maicii Domnului în Biserică aflăm mai multe de la părintele Mihai Păcuraru (medalion), preot misionar și redactor la Radio România Antena Satelor.
Read more: Cultul Maicii Domnului în Biserică Preot Mihai Păcuraru: „Cele trei stele pictate pe umeri şi...
de Carmen Ciripoiu şi Florica Pintea
Preasfânta. Buna. Apropiata. Cea căreia îi poți spune toate dorințele, necazurile, visurile, cele mai ascunse și grele rugăminți. Despre icoanele Maicii Domnului nu se poate vorbi oricum. Ci doar cu mare smerenie. Iar în fața cuvântului Său, nepieritor, trebuie făcut un singur lucru: ascultare. Dintre toate însă, un loc cu totul aparte îl are icoana Maicii Domnului „Cernigov-Ghetsimani” (prăznuită la 1 septembrie) ce se află la Schitul Ghetsimani, care aparține de Lavra Sfintei Treimi - Serghiev, din Ucraina.
Read more: Cernigov-Ghetsimani, Icoana Maicii Domnului care a săvârşit peste 100 de minuni
de Valentin Țigău
Cât e credință, cât e legendă, cât e adevăr? Izvoarele de leac se întâlnesc în tradițiile românilor de aproape două milenii. De pe când Sfântul Andrei, creștinătorul strămoșilor noștri, a pășit întâia dată pe aceste meleaguri.
Read more: Izvoarele tămăduitoare din România, între mit şi adevăr
de Valentin Țigău
Între cele peste 250 de biserici ortodoxe ale Bucureștiului, neîncăpătoare, zic unii, pentru aproximativ 700.000 de credincioși care participă, lunar, la oficierea Sfintei Liturghii, Biserica Olari se detașează prin istoria seculară, prin rezistența din timpul dezastrului comunist și prin minunile săvârșite aici de icoana Sfintei Maria venită de la Mănăstirea Arnăuchiul, care l-a vindecat de tifos pe Regele Ferdinand. Unul dintre hramurile așezământului - Adormirea Maicii Domnului (15 august) - ne-a oferit prilejul unui interviu cu preotul Antoniu Ciocoiu (foto stânga).
Read more: Biserica Olari este al doilea aşezământ translatat, în Bucureşti, în anii ceauşismului Preotul...
de Valentin Țigău
Probabil că viața creștinilor ortodocși de la nord de Dunăre ar fi cunoscut mulți ani de zbucim și de nesiguranță dacă, la începutul secolului al XVI-lea, Dumnezeu nu le-ar fi dat un păstor cu harismă, har și pricepere care să-i îndrume și să-i strângă laolaltă precum matca pe albinele sale. Numele acestui ziditor de credință este Nifon, Patriarh al Constantinopolului, Mitropolit al Ungrovlahiei, viețuitor în mănăstirile Athosului, canonizat de Biserica Ortodoxă în 1517 şi sărbătorit în fiecare an la 11 august. Viața lui ne-a fost descrisă de cărturarul grec Gavriil Protul, „protosul” (cârmuitorul) mănăstirilor din Muntele Athos, care a trăit un timp și în Țara Românească. Alți doi ierarhi români au purtat numele de Nifon.
Read more: Sfântul Nifon, „Gură de Aur“ al românilor
de Valentin Țigău
Mult timp, chiar și astăzi, omul smerit și sătul de desfrâu a căutat loc de mântuire în biserici, în mănăstiri sau în pustie. De la vlădică până la opincă, speranța la viață veșnică a trimis în călugărie pe mulți pentru care unicul răspuns al misterului existențial a fost Dumnezeu. Într-o vreme - chiar și astăzi, cum spuneam - sfinții trăiau printre oameni obișnuiți, ca mine și ca tine, cititorule. Îmi propun să-ți atrag atenția asupra unui asemenea sfânt contemporan cu noi, trăitor și muritor la Muntele Athos.
Read more: Prima biserică românească, la Athos, închinată Cuviosului Paisie Aghioritul a fost sfinţită la 25...
de Simona Lazăr
Unul dintre cei mai mari teologi români, părintele Dumitru Stăniloae, scria că Marile Taine ale Bisericii sunt „lucrări invizibile ale lui Hristos, săvârșite prin acte vizibile” prin care omul își desăvârșește unirea cu Hristos. Cele șapte Sfinte Taine sunt: Botezul, Mirungerea, Împărtășania, Spovedania, Cununia, Maslul și Hirotonia. Despre însemnătatea acestora în lumea creștină am primit lămuriri din partea preotului misionar Mihai Păcuraru (medalion), redactor de emisiuni religioase la Radio România Antena Satelor.
Read more: Preot misionar Mihai Păcuraru: „Toate cele 7 Taine au origine divină“
de Valentin Țigău
Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, cel care a urcat la Ceruri în carul său de foc, este considerat, în întregul spațiu ortodox, protectorul munților și este sărbătorit în fiecare an la 20 iulie. Ca să ne închinăm lui, am urcat pe firul Prahovei, la Sinaia, acolo unde de opt decenii străjuiește… „catedrala Bucegi- lor”. Am avut prilejul să dialoghez cu preoții sfântului lăcaș, părintele paroh Daniel Coțoapă și părintele co-slujitor George Constantin Ciocoiu, de la care am aflat multe informații interesante despre biserica de piatră ctitorită de doi regi ai României: Carol al II-lea și Mihai I.
Read more: Închinare la Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, în „catedrala Bucegilor“
de Andrei Dicu şi Adrian Barna
Istoria Mănăstirii Agapia, construită între anii 1641 şi 1643, se întinde pe parcursul a multor secole și se reflectă în arhitectura complexului monahal, care cuprinde incinta cu biserica, cimitirul cu biserica din lemn și satul monahic, în care se află și o a treia biserică. Muzeul Vivant Agapia este un ansamblu cultural, format dintr-o casă monahală, anexa funcțională și grădina. Muzeul rămâne una dintre atracțiile turistice ale zonei, grație diversității sale, iar construcția stilului monahal reflectă tehnicile folosite de maeștrii locali până în secolele XVIII-XIX.
Read more: Muzeul Vivant al Mănăstirii Agapia, sub semnul asprimii, rugăciunii şi al lucrului mâinilor
de Valentin Țigău
De șase secole, face minuni în țara noastră. În anul 2018, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a pus în calendar, la 9 iulie, praznicul Icoanei Maicii Domnului cu Pruncul, de la Mănăstirea Neamț.
Read more: Minunile Icoanei Maicii Domnului „Îndrumătoarea“ de la Neamţ
de Valentin Țigău
Am ajuns pentru întâia oară la Muntele Athos, cu mulți ani în urmă, ca pelerin. Dar jurnalistul - care n-are ceas de odihnă - se ițea câteodată din mine, trecând în revistă lucrurile... altminteri. Nu dincolo de emoție (și, sper eu, nici dincolo de smerenie), dar cu altă înțelegere a cuvintelor celor pe care-i întâlneam pe cărările și în lăcașurile Muntelui Sfânt.
Read more: Semne româneşti la Mănăstirea athonită Vatopedu Monahul Daniil Cotescu: „Pentru înaintaşi, Muntele...