de Valentin Țigău
Ne-am obișnuit să privim expozițiile ca pe un act de cultură care ne dezvăluie frumuseţea nebănuită a creației semenilor noștri - artiști plastici ori fotografi, muzeografi literari ori istorici. Rar ni se întâmplă, și cele ce urmează reprezintă un exemplu, ca, intrând într-o sală de expoziție, să avem sentimentul că regăsim o lume înghițită de un cataclism și recompusă într-un cenotaf al memoriei vizuale fără întoarcere.
Read more: O expoziţie îndoliată „Un deceniu întunecat (1977-1987). Biserici demolate“
de Anca Marinescu şi Sorin Dumitrescu
Despre icoana Sfântului Efrem cel Nou de la Botoșani s-a dus vestea în toată țara pentru minunile pe care le face cu cei care se roagă cu credință și cu evlavie în fața ei la sfântul care a fost martirizat în anul 1426. Despre cum a ajuns icoana în Paraclisul din satul Fundul Herța (biserica mai e denumită Betleemul românesc), dar și despre minunile ce au avut loc în urma rugăciunilor la acest odor bisericesc, ne-a vorbit părintele Efrem, cu numele de mirean Emilian Căruntu, preot ortodox al Patriarhiei Unității (îl puteţi contacta la numărul de telefon 0739. 424.777).
Read more: Minunile Sfântului Efrem cel Nou adună sute de credincioşi la Fundul Herţa, Botoşani Părintele...
de Valentin Țigău
Au trecut mai mult de cinci secole și jumătate de când târgul medieval ascuns în căușul dealurilor și-a aflat numele înscris într-un hrisov. La 6 iunie 1455, în vremea lui Petru Aron și cu puțini ani înainte de accederea pe tronul Moldoviei a lui Ștefan cel Mare și Sfânt, în inima stepei Bugeacului, se vorbea despre înfloritorul târg al Căușenilor. Iniţial, localitatea s-a numit Cheşeneul Roşu (adică Izvorul/Râul Roşu, după culoarea pe care o avea apa Botnei, râu care o străbate). Ocupând 12 sate din Bugeac, în 1535, turcii vor schiba şi numele acestuia în Căuşeni.
Read more: Roşu de Căuşeni „Sora“ din Bugeac a Voroneţului
de Simona Lazăr
Imboldul de a realiza acest articol l-a constituit faptul că adeseori credincioșii nu înțeleg exact ce anume este ACATISTUL, făcând confuzie între semnificația liturgică a acestuia și acele pomelnice pentru vii sau rugăminți scrise succint pe un petic de hârtie, către Maica Domnului și Iisus Hristos, prin care se solicită un anumit sprijin. Chiar dacă există o legătură între acestea, definițiile și delimitările lor nu se suprapun. Chiar deloc. Iată de ce am ales să clarificăm o serie de aspecte, într-un interviu acordat revistei „Taifasuri” de protos. lector dr. Vasile Bîrzu (medalion), de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu.
Read more: Ce este acesta, când şi cum apelaţi la el ca să solicitaţi sprijin Divinităţii Protos. lector dr....
de Simona Lazăr
Cel pe care întreaga Americă Latină îl cunoștea sub numele de Padre Jorge și-a luat, odată cu întronizarea sa, la Vatican, numele de Francisc. După 15 ani ca arhiepiscop de Buenos Aires, cel dintâi papă iezuit din întreaga istorie a lumii creștine (catolice) a fost ales de conclavul cardinalilor la 13 martie 2013. În cazul lui procedura a survenit într-un moment și el rar întâlnit, respectiv retragerea Papei Benedict al XVI-lea, care a plecat cu o lună înainte, primind în schimb titlul de „papă emerit”. De obicei, alegerea unui nou papă se face după anunțarea decesului precedentului.
Read more: Repere din viaţa Suveranului Pontif Pe urmele Sfântului Francisc, reformatorul
de Valentin Țigău
Cu doar câteva zile înainte de vizita anunțată a Papei Francisc în România (31 mai - 2 iunie 2019), am detaliat câteva aspecte ale relației dintre România și Vatican - în decursul ultimelor decenii, odată cu reinițierea relațiilor diplomatice dintre cele două state (după Revoluția din 1989) - într-un dialog realizat cu părintele Șerban Tarciziu Hritofor (medalion), lector dr. la Facultatea de Teologie Romano-Catolică din București, preot la Catedrala Catolică Sf. Iosif. Să ne reamintim că vizita Papei Ioan Paul al II-lea a avut loc la un deceniu după căderea comunismului în România, iar vizita de acum a Papei Francisc vine, cumva, să celebreze călătoria pe pământ românesc a celuilalt papă, la două decenii distanță.
Read more: Vizita Papei Francisc în România are loc sub motto-ul „Să mergem împreună!“ Preot Şerban Tarciziu:...
de Luana Mare
Prima dintre cele trei zile de vizită ale Papei Francisc în România este dedicată întâlnirii la București, cu Părintele Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, iar despre acest eveniment unic ne-a vorbit Vasile Bănescu (medalion), purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Read more: Papa Francisc şi Patriarhul Daniel se vor întâlni în Catedrala Naţională Vasile Bănescu: „Vor...
de Valentin Țigău
La 19 martie 2019, Papa Francisc a aprobat decretul privind martiriul a șapte episcopi greco-catolici români. Este o recunoaștere oficială a martiriului celor care și-au dat viața pentru Christos în anii comunismului. Aceștia sunt: Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, episcopi uciși „in odium fidei”, în diferite locuri din România între anii 1950 şi 1970.
Read more: 7 episcopi greco-catolici vor fi beatificaţi, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj „Martori ai...
de Valentin Ţigău
„Grădina Maicii Domnului”, cum numea România, metaforic, Papa Ioan Paul al II-lea încă de la începutul vizitei sale la București, în 1999, a făcut o primire memorabilă viitorului sfânt de la Vatican, primul papă catolic oaspete al unei țări majoritar ortodoxe.
Read more: Ioan Paul al II-lea, păşitor în „Grădina Maicii Domnului“
de Luana Mare şi Sorin Dumitrescu
De câte feluri este agheasma, când se sfinţeşte şi pentru ce poate fi utilizată? Despre toate acestea ne-a vorbit preot arhimandrit Chiril Lovin, de la Mănăstirea Antim, din Capitală. În „Pravila bisericească” scrie că agheasma, apa sfinţită prin slujba bisericească, se face când preotul cheamă asupra ei puterea Duhului Sfânt, pentru ca ea să aibă darul de a sfinţi viaţa oamenilor şi a naturii înconjurătoare şi pentru ca acestea să capete binecuvântarea Domnului. Apa este simbolul curăţirii sufleteşti, al promovării şi sfinţirii vieţii, iar stropirea cu această apă aduce curăţirea, binecuvântarea şi ţine relele departe.
Read more: Părintele arhimandrit Chiril Lovin: „Agheasma mică se face cu rugăciuni către Maica Domnului“
de Valentin Ţigău
Suntem, îndeobște, tentați să apreciem începutul creștinării Europei dacă nu chiar în timpul vieții lui Iisus, măcar la foarte scurt timp după moartea și Învierea Sa. Lucrurile nu stau, însă, întocmai, pentru că apostolii n-au reușit decât într-o mică măsură să convertească popoare în călătoriile lor limitate, în timp și spațiu.
Read more: Primii creştini europeni au fost convertiţi de Sfântul Pavel