... În mitologie, Hyperion apare ca fiul Cerului, tatăl Soarelui şi al Lunii. În realitatea românească, de aproape două decenii, Hyperion înseamnă o citadelă a creatorilor de frumos. Acolo, la universitatea particulară cu nume din mitologie, un ctitor frenetic, decan fondator şi remarcabil om de cultură, inconfundabilul Geo Saizescu, a ridicat şi o Facultate de Arte, cu veritabile laboratoare de alchimie (teatru, film, fotografie), unde s-au sădit talente şi de unde au răsărit artişti autentici. Toţi ducând cu ei girul unor profesori de elită: Adela Mărculescu, Lucia Mureşan, Rodica Mandache, Catrinel Dumitrescu, Ruxandra Sireteanu, Maia Morgenstern, Magda Catone, Ion Cojar, Ion Lucian, Damian Crâşmaru, Cornel Todea, Eusebiu Ştefănescu, Emil Hossu, Virgil Ogăşanu, Grigore Gonţa, Ştefan Radof, Mircea Anca şi alţii, referindu-mă la scenă.
... Organizată de „Hyperion” în colaborare cu Institutul European de Cultură pentru Comunicare, Cunoaştere şi Educaţie prin Imagine, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, a X-a ediţie a festivalului studenţesc de arte (Hyperion Stud Fest) a însemnat realmente un Eveniment, cu o excelentă impresie despre teatrul studenţesc, desfăşurat săptămâna trecută, într-un evantai de reprezentaţii. Printre acestea se numără fascinanta propunere a conferenţiar universitar doctor Aurelian Bălăiţă, spectacolul de animaţie (!) „O Scrisoare pierdută”, de I.L. Caragiale, cu studenţii Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi (care a şi câştigat premiul juriului de top, condus de reputatul literat George Astaloş), montări de efect („Don Juan vine din război”, de O. Horvath, clasa profesorului Damian Crâşmaru, asistent profesor Mihai Niculescu) şi „Laptele negru”, de V. Sigarev (clasa profesorului universitar doctor Eusebiu Ştefănescu şi a profesoarei Rodica Mandache), producţii Hyperion. Au mai fost superbul discurs al trupului („Vorbeşte”, în regia lui Nicolai Kazmin, de la Academia de muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău), actuala viziune UNATC a clasicului „Un tramvai numit dorinţă”, de Tennessee Williams (studenţi coordonaţi de profesor universitar doctor Gelu Colceag), o încântătoare paletă cu 15 recitaluri la „Cameristele” Universităţii „Spiru Haret” (profesori coordonatori Adriana Piteşteanu şi Vlad Rădescu) şi invitaţia în Festival a Studioului experimental al Teatrului „Tudor Vianu” din Giurgiu, unde cunoscutul dramaturg Dinu Grigorescu şi-a montat o comedie actuală („Horoscopul puterii”) cu doi tineri absolvenţi, doi studenţi de la Hyperion şi UNATC şi doi tineri care bat la porţile Thaliei. Şi au mai fost şi atâţia minunaţi interpreţi, unii laureaţi, alţii rămaşi în memoria cronicarului, nume pe care mizez într-un viitor deloc îndepărtat: Aurelia Teodorescu, Ioana Manciu, Adriana Bordeanu, Andreea Tănase, Ruxandra Maniu, Gabi Ioniţă, Maria Magdalena Chihaia, Ion Marinescu Ţurlă, Daniel Haralambie, Dan Clucinschi, Avram Iclozan, Pavel Ulici, Adrian Filipidescu, George Pupăză, Andrei Abdul şi alţii. Frumos schimb de ştafetă în teatrul românesc. De nu s-ar pierde pe drum...