Cred că sensibilitatea nu este pentru oricine. În fond, nu poți juca acest sentiment, nu poți transmite emoție dacă tu la rândul tău nu ești un om care să simtă și să iubească frumosul. Așa e și în cazul artiștilor. Și dincolo de povestea asta, a sensibilității, contează enorm cum alegi să te expui, contează forma, felul și arta pe care o faci. De asta-l apreciez enorm pe colegul și prietenul meu Ovidiu Komornyik.
Mereu a avut grijă la ce oferă, la puterea lui de a emoționa, la cântecele și la aparițiile sale. Compozitor, textier și solist iubit, Ovidiu e un artist complet. Dar asta e deja consemnat în istoria muzicii ușoare românești, și-așa destul de precară la nume noi, după Generația de Aur. Piesele sale au ajuns șlagăre veritabile, fiind cântate pe la mai toate evenimentele din România, colaborând în ani, peste 30 deja, cu nume de referință de la Angela Similea la Marcel Pavel, Marina Florea sau Luminița Anghel. Dar dincolo de asta, Ovidiu a transmis mereu sensibilitatea ca pe-o stare de fapt, ca pe o prelungire a sufletului său nobil. Eleganța îl caracterizează și profesionalismul său, fiind adânc implicat și devotat total în fiecare proiect pe care-l desfășoară.
Ardelean cu principii solide, Ovidiu Komornyik nu s-a abătut de la visul său și mereu a oferit publicului calitate. Vedeți voi, când vă vorbesc despre profesionalismul artiștilor mă refer la cuvântul dat, la seriozitate, la respectarea unor forme și, desigur, inclusiv la felul în care cei din jur îi văd. Ovidiu este dur cu sine și lucrează îndelung la fiecare fragment de artă pe care-l face, fie că e un cântec pentru un alt artist sau unul pentru el. Și mereu a fost elegant, considerând că în asta stă respectul față de oamenii care-l văd, îl iubesc și-l aplaudă. Da, dragii mei! Felul în care apărem în fața oamenilor este important, este o dovadă a prețuirii noastre și-o trăsătură de caracter!
Ovidiu este și-un bun coleg, fair-play, fără invidii. Nu-i vorbește pe alții, nu se bagă pe zona nimănui, își vede de drumul său, nu caută să intre în polemici și e altruist. Nu se bate cu pumnul în piept pentru ce este, iar asta i-a adus în ani popularitate și-o imagine specială, la care ține enorm.
Și dincolo de muzică, toate acestea trebuiau cumva să se materializeze într-un fel sau altul, astfel că Ovidiu și-a pus amprenta într-o oază de liniște. La malul mării, undeva, departe de ochii furtunoși ai lumii, aproape una cu valurile, el a pus bazele CASEI OK by OVO, o locație de poveste. Dacă aș putea să vă descriu tăcerile, mi-ar fi mai simplu. La Vama Veche, locația pe care Ovidiu o păstorește este locul ideal pentru vacanțe. Dacă vreți să vă imaginați cum este să te trezești și răsăritul să-ți bată în fereastră, în liniște, îngemănându-se cu marea, ei bine, așa e la CASA OK. Unde mai pui că au o mâncare formidabilă și de fiecare dată când ajung acolo, instantaneu îmi doresc să... revin!
Este realizat cu bun gust, cu servire ireproșabilă, un hotel cu restaurant, fix în buza mării, un loc în care te poți regăsi și poți căuta frumosul. Ovidiu nu s-a dezis și a făcut totul cu simț de răspundere, cu o frumoasă și atentă implicare. Și e acolo, cot la cot cu angajații. Nu se sfiește să fie gazdă primitoare pentru cei care-i calcă pragul și nici nu impune vreun vedetism absurd. Dimpotrivă, e popular, simplu și dornic de a oferi oamenilor cât mai mult din minunea pe care a creat-o și-n care și-a pus tot sufletul. Iar asta arată din nou caracterul lui special.
Ovidiu Komornyik este un artist și-un coleg pe care-l respect și pe care știu că și voi îl iubiți. Iar dacă lumea ar fi formată din mai mulți oameni ca noi, sigur ar fi mai bună!