de Dana Purgaru
Pisica Van Turcească reprezintă o rasă de feline aparte, cu un istoric neobişnuit, dar şi cu un comportament deloc... pisicesc. În plus, frumuseţea şi temperamentul, dar şi faptul că nu este foarte des întâlnită o fac să fie căutată de crescătorii pasionaţi.
Nu este rudă cu Angora Turcească
Istoricul pisicii Van începe în Turcia secolului al X-lea, în zona lacului Van, dar ea a devenit cu adevărat cunoscută abia în secolul al XVI-lea, când exemplarele aduse în Europa, care nu aparţineau niciunei rase, au fost incluse în această categorie. În preajma anului 1960, câteva astfel de pisici au fost transportate în Anglia, iar în 1969, rasa a fost acceptată la concursuri, unde s-a făcut şi diferenţierea clară faţă de rasa Angora Turcească. De altfel, pentru a lămuri această confuzie s-a considerat necesar şi un test ADN, care a scos la iveală că cele două rase nu sunt înrudite.
Are blana impermeabilă!
Van Turcească (Turkish Van) este o pisică de talie medie, greutatea standard fiind de 6-7 kg la masculi şi 5-6 kg la femele. Are picioare de lungime medie, cu terminaţii rotunde şi puternice. Capul este bine proporţionat cu corpul, uşor alungit la bot, iar urechile sunt mari şi ascuţite. Ochii sunt rotunzi, de culoare albastră sau chihlimbar ori chiar unul de o culoare şi altul de cealaltă. Blana are lungime medie, este, atenţie, impermeabilă, lucioasă, catifelată, iar în zona cozii, părul este mai lung. Culoarea acestei pisici este albă, cu pete de la portocaliu şi maro la negru în zona capului şi a cozii. Conform standardului stabilit internaţional, culoarea nu trebuie să acopere mai mult de 20 de procente din suprafaţa corpului. Unele pisici Van au o şi o pată de culoare pe spate, în zona picioarelor din faţă, numită „Semnul lui Allah”. Conform legendei, în acea zonă se spune că Allah a atins pisicile care se îndreptau spre Arca lui Noe, iar pata este considerată o amprentă divină şi aducătoare de noroc.
Îi place să socializeze şi să înoate
În ceea ce priveşte temperamentul, rasa Van Turcească este afectuoasă, îşi iubeşte stăpânii şi se comportă ca un... căţel fidel cu aceştia. Este inteligentă, îi place să socializeze mereu şi nu suportă să fie lăsată singură în casă. De asemenea, pentru că atinge maturizarea deplină abia la vârsta de 3 ani, poate fi considerată neastâmpărată şi greu de stăpânit.
Adoră mişcarea, este foarte activă, îi place să exploreze şi este perfectă pentru familiile care stau la curte sau pentru casele mari, cu multe unghere şi jucării diverse. De asemenea, o particularitate definitorie şi unică a rasei este faptul că îi place apa, şi nu de puţine ori pisici din rasa Van Turcească au fost văzute înotând.
Trebuie pieptănată constant
Fiind dependente de stăpâni şi extrem de curioase să vadă mereu ce fac aceştia, pisicile din rasa Van Turcească sunt şi foarte pofticioase. Şi pe bună dreptate, deoarece, fiind atât de active, consumă şi foarte multe calorii. Însă, proprietarii lor nu trebuie să cedeze rugăminţilor, deoarece multe delicatese le pot face rău.
În ceea ce priveşte îngrijirea, perierea zilnică este un obicei care nu trebuie ignorat, deoarece blana acestei feline este într-adevăr una specială.
• Descoperirile arheologice din zona lacului Van din Turcia au scos la iveală figurine de lut vechi de 7.000 de ani, care înfăţişau o femeie cu pisici, iar alte vestigii din perioada 387-75 î.Hr. arată o pisică mare, deschisă la culoare, cu coada colorată şi cu model cu inele
Prima care a coborât din Arca lui Noe
Conform unei legende, după luni bune de petrecut pe salvatoarea Arcă a biblicului Noe, încărcată cu animale nerăbdătoare să coboare, două pisici au avut curajul de a se arunca în valuri, simţind că apele se retrăgeau şi că uscatul era aproape. Acestea au înotat şi au ajuns pe Muntele Ararat, unde au dat de vechea aşezare Van, aflată pe malul lacului Van din Turcia. Pentru dârzenia lor, felinele au fost binecuvântate de Allah.
