de Daniela Purgaru

Deşi pare o utopie, totuşi conceptul de singurătate în doi există şi, din păcate, este chiar des întâlnit. Psiholog dr. Mirela Zivari (foto), de la clinica TerapiaM, din Bucureşti, vă spune de ce apare acest fenomen şi care sunt metodele viabile pentru depăşirea situaţiei.

Când o relaţie este stabilă şi merge bine, cei doi se sprijină reciproc, orice situaţie din afară este dezbătută şi comentată, iar căminul reprezintă, fără îndoială, locul unde consecinţele faptelor de viaţă negative se remediază sau se încheie... Comunicarea verbală este susţinută, iar sexul, legătura care desparte o prietenie de o frumoasă poveste de dragoste, dă savoare, bucurie şi împlineşte cuplul. Prezenţa celuilalt aduce lumină în propria existenţă, iar gândul că se află cineva care reprezintă un refugiu şi ne susţine necondiţionat ne asigură un echilibru şi confortul psihic necesar pentru a înfrunta cu zâmbetul pe buze destinul şi viaţa însăşi.

Distanţarea poate apărea treptat...
Schimbarea se instalează încet-încet, asemeni unei picături de apă care se infiltrează la baza unui edificiu, şi se manifestă prin scăderea graduală a atenţiei pentru partener. În majoritatea cuplurilor, lipsa comunicării este un prim început ce trebuie tratat cu atenţie. Privitul îndelung la televizor al bărbatului sau adâncirea în treburile casnice a femeii sunt exemple des întâlnite astăzi. Interesul diminuat pentru partenerul de cuplu, cufundarea în propriile probleme, indiferenţa în împărtăşirea opiniilor şi în schimbul de idei, preocuparea constantă pentru societate şi mai puţin pentru cel de lângă tine, evitarea spaţiului casnic sub diverse pretexte şi lipsa dialogului de suflet configurează adesea orizontul singurătăţii în doi. Pasiunea nu mai există, entuziasmul tinde către minus, vitalitatea relaţiei e de domeniul trecutului, iar dorinţa sexuală se manifestă sporadic sau chiar deloc.

...sau se produce dintr-o dată
„Ruptura” poate surveni însă şi brusc, din cauza unui context de viaţă, cum ar fi un eveniment de serviciu sau un conflict interior. Aparent fără motiv se declanşează o avalanşă, care îngroapă empatia emoţională a cuplului, indiferenţa şi dezinteresul fiind dominantele momentului. Dar, ca în orice furtună, există semnale prevestitoare: lipsa entuziasmului, a dialogului, interiorizarea, sexul de rutină, dispariţia subiectelor de discuţie, evitarea plimbărilor împreună, încetarea oricărei forme de comunicare.

Repararea şi preîntâmpinarea „răcirii”
Pentru remedierea situaţiei trebuie stabilit de comun acord obiectivul de a relansa relaţia şi este nevoie de implicare, grijă, responsabilitate. Dacă resursele sunt limitate, este indicată solicitarea ajutorului unui specialist în terapia de cuplu. O astfel de „răcire” în cuplu poate fi preîntâmpinată prin dialog. Ieşirile împreună, vizionarea unui film, o cină în doi, povestirea întâmplărilor de peste zi, confidenţele, dorinţa sexuală, armonizarea diferenţelor, certurile trecătoare, împăcările... acestea sunt doar câteva dintre aspectele ce contribuie la menţinerea vitalităţii unei relaţii.

Dacă doriţi să primiţi mai multe sfaturi legate de îmbunătăţirea relaţiei de cuplu, apelaţi la serviciile Clinicii „TerapiaM”, din Str. Dumbrava Roşie, nr. 12A, sector 2, Bucureşti sau puteţi suna la numărul de telefon 021/210.25.65.