de Daniela Purgaru
Auzim destul de des de prieteni, rude sau simpli cunoscuţi care au câte o relaţie extraconjugală şi, de aici, întregi „telenovele”… Suntem tentaţi să nu îi reabilităm, cel puţin din punct de vedere moral, pe cei care îşi sacrifică liniştea familială pentru nisipurile mişcătoare ale unei aventuri. Dar ce îi împinge către acest pas? Psiholog doctor Mirela Zivari (foto), de la clinica „TerapiaM”, din Bucureşti, vă spune ce declanşează de fapt infidelitatea.
Noutatea, o tentaţie la care puţini rezistă
Fiecare caz de infidelitate este o istorie aparte, cu detalii mai mult sau mai puţin curioase. Unii au aventuri pentru a se simţi importanţi, alţii pentru că se tem că partenerul lor devine mult prea important ca statut socio-profesional sau economic şi, a treia categorie, pentru că, treptat, constată că nu suportă ideea de a fi cu o singură persoană pentru întreaga viaţă.
De asemenea, infidelitatea apare şi atunci când unul dintre parteneri doreşte să demonstreze că are succes la sexul opus (fie în perioadele critice ale vieţii - andropauză, pierderea locului de muncă, supraîncărcare în planul responsabilităţilor parentale, fie în perioadele de „glorie”, caracterizate prin succes profesional, câştiguri financiare mari etc.). „Nemulţumirile şi sentimentele refulate duc deci şi ele în aceeaşi direcţie, astfel încât noutatea pe care o imprimă o nouă relaţie reprezintă o tentaţie la care puţini rezistă. Rezistenţa este conferită, de fapt, de o structură psihologică puternică, nemarcată de traume emoţionale din copilărie şi din adolescenţă. În plus, «rezistenţa» la infidelitate este o consecinţă a unei bune relaţii de cuplu”, ne-a spus specialista.
Primele semne, ignorate!
Primele semne de infidelitate sunt, deseori, ignorate, deoarece femeia, mai mult decât bărbatul, datorită particularităţilor psihologice, caută stabilitate, siguranţă şi protecţie emoţională într-o căsnicie. Ea face, de regulă, cele mai mari sacrificii în familie şi este tot timpul prinsă între responsabilităţile profesionale, maritale şi parentale. De aceea, de cele mai multe ori, nici nu mai observă că partenerul nu îi mai face complimente, nu îi mai aduce flori, este distant şi rece, întârzie deseori seara, găsind tot felul de scuze, de regulă, de ordin profesional, şi adoarme imediat.
Soţia înşelată se revoltă
Dar care sunt cele mai întâlnite situaţii şi clişee verbale sau atitudinale ce apar atunci când o a treia persoană intervine în cuplu? „Prima reacţie, şi cea mai frecventă, a unei soţii înşelate este să dea vina pe «cealaltă» pentru toate problemele din căsnicia sa. Femeia are o reacţie de şoc, încărcată de revoltă şi de agresivitate. Apoi, ea începe să prelucreze raţional ceea ce i se întâmplă, găsind, de cele mai multe ori, motivaţii externe cuplului pentru infidelitatea soţului”, a completat Mirela Zivari.
Dacă doriţi să primiţi mai multe sfaturi legate de îmbunătăţirea relaţiei de cuplu, apelaţi la serviciile Clinicii „TerapiaM”, din Str. Dumbrava Roşie, nr. 12A, sector 2, Bucureşti sau puteţi suna la numărul de telefon 021/210.25.65.