de Raluca Grințescu
Pe lângă faptul că apariţia furunculelor provoacă dureri greu de suportat, deseori ele constituie un semnal că organismul suferă de dezechilibre sau de intoxicaţii.
Pot duce la carbuncul
Fie că este vorba despre un singur furuncul sau despre mai multe, primul simptom al furunculozei este apariţia nodulului subcutanat, caracterizat de o durere intensă, pulsatilă. În zilele următoare, furunculul îşi măreşte volumul, durerea sporeşte, iar pielea devine roşie, întinsă şi inflamată. La apăsare se face simţită o durere intensă, uneori insuportabilă. În cel de-al treilea stadiu, furunculul devine şi mai proeminent, iar în partea superioară apare un punct alb-gălbui, semn că, în curând, materia colectată (constituită din celule moarte, microbi şi celule imunitare) îşi va face drum către exterior. Este posibil ca eliminarea să se facă în mai multe etape. Nu după mult timp, toată materia colectată este evacuată şi, dacă totul decurge bine, se declanşează procesele de vindecare. Există însă şi circumstanţe în care furunculoza poate crea complicaţii mai mari, precum infecţia stafilococică generalizată sau apariţia mai multor furuncule în aceeaşi zonă (furuncul antracoid sau carbuncul).
Factori favorizanți
Astăzi încă se mai consideră, uneori, că infecţia stafilococică ar constitui principala pricină pentru apariţia furunculelor. Însă atât concluziile medicinei moderne, cât şi cele ale medicinei holistice au ajuns să concorde, în sensul că înainte ca un organism să fie invadat de bacterii, virusuri sau paraziţi este necesară existenţa unei situații favorizante. Conform acestui curent de opinie, la care subscriu unii dintre cei mai reputaţi specialişti în medicină holistică, microorganismele au, de fapt, rolul de a ajuta organismul în eforturile sale de eliminare a toxinelor şi a compușilor nocivi acumulaţi. Aceste toxine constituie adesea hrană pentru microorganisme sau, într-un context diferit, compuşii nocivi slăbesc sistemul imunitar într-o măsură suficientă pentru a permite invaziei microbiene să se desfăşoare nestingherită. Pericolele apar când multiplicarea microorganismelor scapă de sub control, şi mijloacele defensive ale organismului nu mai pot face faţă. Atunci se impun intervenţia medicului şi administrarea de antibiotice. Acestea reprezintă motive suficiente ca în situaţia de recidivă, de multiplicare rapidă a furunculelor, la apariţia febrei sau a durerilor extreme, să fie solicitat ajutorul medical. Chiar şi în situaţia în care a apărut un singur furuncul ar fi bine ca, pentru binele sănătăţii dumneavoastră, să vă puneți întrebări asupra modului în care ar putea fi evitată o recidivă. Obiceiurile nutriţionale, igiena personală, munca în mediu toxic, boala diabetică, acumularea toxinelor ca urmare a insuficienţei funcţiilor eliminatorii sau problemele imunitare pot constitui adevăratele cauze ale furunculozei recidivante.
Se evită automedicaţia cu antibiotice generale sau specifice
Este total contraindicat autotratamentul furunculelor prin aplicarea de metode mecanice precum stoarcerea, presarea sau, şi mai grav, incizia. Riscul apariţiei unui carbuncul este foarte ridicat, şi atunci situaţia va fi cu adevărat gravă! Când un membru al familiei suferă de furunculoză se va evita folosirea în comun a prosoapelor, a veselei, a îmbrăcămintei sau a lenjeriei de pat. Măsurile de igienă se vor intensifica, iar materialele textile folosite se vor spăla, pe cât posibil, la temperaturi ridicate. Se va evita automedicaţia cu antibiotice generale sau specifice (oxacilină, eritromicină). Numai medicul poate decide când este necesar un astfel de tratament, pentru că, în majoritatea situaţiilor, organismul posedă capacitatea de a susţine singur eforturile de vindecare.
Căldură excesivă în organism, conform ayurveda
În cele mai multe cazuri, furunculozele pot fi tratate la domiciliu. În fazele iniţiale ale apariţiei unui furuncul se poate încerca şi stoparea evoluţiei sale. Conform medicinei chinezeşti ori ayurveda, furunculoza este favorizată de o producere excesivă de căldură în organism, adică aşa-numită predominantă a energiei de tip yang. În consecinţă, în scopul prevenirii recidivei, dar şi în încercarea de a stopa evoluţia unui furuncul aflat în stadiul incipient, se va stimula producerea de energie yin de polaritate opusă. Aşadar, dieta va fi una predominant vegetariană, bazată pe multe pro- duse cu proprietăţi alcalinizante şi alimente cu efect de răcorire: sfeclă, pătlăgele roşii, cartofi, fasole verde, vinete, dovleac, pepene, castraveţi, citrice, banane, nucă de cocos, ananas, mere văratice, pere, prune, caise, cireşe, vişine, piersici, căpşuni, zmeură, struguri. Se vor evita alimentele concentrate (miere, ciocolată, lactate, prăjituri, produse de patiserie), dar mai ales produsele cu o polaritate yang accentuată (alcoolul, sarea, carnea roşie, condimentele picante, varza roşie, oleaginoasele şi grăsimile în exces, prăjelile, polenul).
În fază incipientă se folosesc cataplasme
Furunculoza incipientă, adică faza în care a apărut nodulul dureros, fără să se fi iniţiat procesul colectării, se poate trata prin metode fitoterapeutice:
* Cataplasme reci cu argilă. După încălzire, cataplasma se înlocuieşte, astfel că se vor face cinci aplicaţii zilnice. Argila are proprietăţi antibacteriene şi de extragere a toxinelor din ţesuturi;
* Spălături locale cu decoct de lăsnicior (Solanum dulcamara). Se vor folosi două linguriţe la 250 ml apă;
* Cataplasme cu morcov crud ras mărunt, cu rădăcină proaspăt rasă de tătăneasă (care are efecte antiinflamatoare şi calmează durerea) sau cu varză proaspătă şi pătlagină tocate mărunt;
* Aplicaţi pe zona furunculului o cremă de propolis, care previne infecţia prin efectul său antibiotic.
În fază avansată, aplicații externe calde
Dacă prin remediile enumerate nu s-a reuşit resorbția furunculului, şi acesta continuă să crească, se va stimula colectarea şi se va acţiona pentru accelerarea expulzării materiei acumulate. Dacă în faza incipientă s-au utilizat, fără rezultat, aplicaţii reci, acum se vor folosi aplicaţii externe calde, emoliente. În niciun caz aplicaţiile nu vor fi fierbinţi, pentru a se evita arsurile. Se vor utiliza sub formă de cataplasme:
* Ceapă coaptă este un remediu eficient, care, aplicat zilnic pe furuncul, poate grăbi colectarea şi erupţia cu câteva zile;
* Amestecaţi în apă caldă puţină făină de in şi pulbere de muşeţel, până se formează o pastă omogenă. Această pastă se aşază între două bucăţi de tifon şi se aplică pe zona afectată. Făina de in poate fi amestecată şi în decoct de nalbă mare, obţinându-se o pastă;
* Napul se fierbe, se striveşte şi se aplică sub formă de cataplasme călduţe;
* Decoctul de ipcarige (Gysophila paniculata) şi săpunăriţă (Saponaria officinalis) se prepară prin fierberea unei linguriţe cu pulbere de rădăcini în 250 ml apă, timp de 15 minute.
Terapia cu argilă
După vindecare se vor aplica procedee de detoxifiere, precum terapia cu argilă şi detoxifierea colonului (pentru stimularea imunitară). Se va mări cantitatea de crudităţi din dietă şi se va limita la minimum cantitatea de alimente acidifiante (prăjeli, dulciuri, carne, brânză, grăsimi animale). Concomitent, se vor efectua investigaţii paraclinice pentru detectarea unor eventuale patologii favorizante, în special disfuncţii imunitare şi diabet zaharat. Este bine să reţineți că în cazul furunculozei, ca şi în situaţia apariţiei altor afecţiuni acute determinate de invazia unor microorganisme sau virusuri, cauza principală a bolii nu o constituie acţiunea agentului patogen, ci starea de intoxicare, dezechilibrul energetic şi slăbiciunea organismului-gazdă.