de Raluca Grințescu
Amăreala (Polygala amara) este o plantă erbacee, vivace, care creşte din abundenţă prin pădurile, păşunile şi fâneţele din regiunile alpine şi subalpine. Înfloreşte în lunile mai, iunie şi iulie. De la aceasta se recoltează, în scopuri medicinale, atât planta întreagă, cât şi numai rădăcinile strânse în mai sau în iunie, în timpul înfloririi. Ambele produse au gust puternic amar, ceea ce justifică şi denumirea speciei.
Se recomandă în tuberculoză pulmonară
Planta conţine poligalină, aceasta fiind substanţa care dă gustul amar, apoi saponine şi glicozide. Principalul domeniu de aplicaţie rămâne însă sistemul respirator, amăreala făcând parte din terapiile privind pneumonia, tuberculoza pulmonară, tusea convulsivă, bronşita. În tratamentele cu amăreală se recomandă a se folosi, întotdeauna, şi un bandaj gastric, deoarece poate irita tractul digestiv. Se foloseşte sub formă de decoct 2% ca expectorant în bronşite şi astm, administrându-se în cinci-șase reprize pe zi.
Prielnică în durerile premenstruale
În scop fitoterapeutic se utilizează întreaga plantă sau partea aeriană a acesteia. Amăreala are o puternică acţiune tonifiantă, determinând o mai bună funcţionare a aparatului respirator, a stomacului, a sistemului nervos. Planta este recunoscută ca un agent activ în afecţiunile pulmonare, provocând o secreţie bronșică masivă care e, totodată, fluidifiantă şi expectorantă. În plus, contribuie la ameliorarea durerilor premenstruale.