de Carmen Ciripoiu şi Daniel Alexandrescu

Toxinfecţiile alimentare se numără printre bolile digestive acute care pot să afecteze sănătatea pe termen lung. În cele mai multe dintre cazuri, simptomele bolii apar imediat sau la câteva ore după consumarea alimentului contaminat cu bacterii, respectiv Salmonella, Campylobacter, E.coli, Clostridia, Shigella etc. Care sunt simpto- mele și cum le puteți trata cu ajutorul naturii, aflați din interviul cu fitoterapeutul Nicu Bulilete (foto).

„Nu consumați ouă și carne crudă!”

- Chiar dacă vara este anotimpul când toxiinfecțiile alimentare își fac de cap, nici în sezonul rece acestea nu ne dau pace. Care sunt alimentele cu cel mai ridicat risc de infectare?

- Nu consumați ouă crude și evitați felurile pe bază de ouă crude, precum maioneza sau supele. Acestea sunt principala sursă de Salmonella. O altă sursă de Salmonella şi de Campylobacter este carnea de pasăre. Ambele bacterii provoacă greață, vomă și diaree, care se întinde pe durata a două-cinci zile. De asemenea, umpluturile pot conține bacterii care provin din carne crudă tocată. Carnea de porc conține, la rândul său, uneori, Salmonella, dar și un vierme filiform, numit Trichina, care se cuibărește în mușchi. Acesta e motivul pentru care nu trebuie să mâncați carne în sânge. În plus, produsele lactate și legumele proaspete pot conține Listeria monocytogenes, care provoacă listerioza, cu simptome asemănătoare cu cele ale gripei, iar la persoanele cu imunitatea scăzută, provocând meningita. De aceea, trebuie să le spălați foarte bine înainte de a le mânca. Nu în ultimul rând, fructele de mare, scoicile, creveții sau midiile pot declașa intoxicații extrem de violente, putând fi infectate cu bacterii patogene în cazul în care nu sunt transportate în condiții igienice corespunzătoare. Să nu uităm și de ciupercile mai puțin cunoscute ori preparate incorect.

- Care sunt cele mai frecvente simptome ale toxiinfecției alimentare?

- De cele mai multe ori, diareea este produsă de o infecție intestinală. Există și cazuri în care aceasta este asociată cu dureri intense abdominale și rectale, vomă, dureri de cap, incapacitatea de a ingera hrană și mai ales lichide, uneori poate apărea febra de peste 38 de grade Celsius și se pot instala și semne de deshidratare, adică senzația persistentă de sete sau de gură uscată, slăbiciunea, tensiunea arterială scăzută, bătăi rapide ale inimii, piele uscată, amețeli. Trebuie să vă îngrijorați atunci când în scaun apar elemente precum sânge, puroi sau mucus, ori ameţeli şi frisoane puternice.

„Scorțișoara previne recidivele”

- Care sunt remediile cele mai bune pe care le oferă natura în acest sens?

- Pentru tratarea diareei şi pentru reducerea scaunelor și normalizarea consistenței acestora, este utilă pulberea de stejar, o linguriță de patru ori pe zi. Răchitanul, numit și buruiana colicilor, are efecte antibiotice si astringente. Se administrează patru-șase lingurițe cu pulbere pe zi, până la dispariția simptomelor. Planta poate fi administrată inclusiv bebelușilor, cărora le este recomandată infuzia combinată, 20-50 ml/zi. Puteți folosi și infuzie combinată de coada-șoricelului, rolul acesteia fiind de a calma colicile. Se recomandă trei căni pe zi, o singură cană fiind recomandată copiilor. Adjuvant important în lupta cu toxiinfecțiile alimentare sunt și uleiurile volatile. Se recomandă ulei volatil de lavandă, oregano sau cimbru, pentru efectele sale antiparazitare și antibacteriene, trei-cinci picături/zi, până ce simptomele dispar. Studii importante au arătat că uleiul volatil de arbore de ceai are efecte antibiotice foarte puternice contra Shigella sonnei, care produce dizenteria și Salmonella. Se administrează trei picături, de patru ori pe zi, în cure de zece zile.

- Ce alimente trebuie să introducă în dietă cel care a suferit o toxiinfecție alimentară?

- În primul rând condimente reci, adică fenicul, chimen, anason și coriandru, toate având efecte antispastice intestinale, antibiotice şi calmante. Introduse în hrană, o fac mai ușor tolerată de intestin și au efect calmant asupra colicilor abdominale. Un leac foarte puternic care elimină bacteriile patogene din intestine și previne recidivele toxiinfecției alimentare este scorțișora. Se recomandă o jumătate de lin- guriță cu praf de scorțișoară, consumat cu două lingurițe cu miere, pe stomacul gol. Cel mai bine tolerat aliment în caz de diaree și toxiinfecție intestinală este zeama de orez, obținută prin scurgerea orezului fiert bine în prealabil. Se poate consuma și orez fiert, piure de cartofi, fără ulei, și piure de morcovi, care aduc un aport binevenit după eliminarea scaunelor. Încă din faza de convalescență a bolii sunt permise afinele, merele și bananele, care aduc un aport de potasiu, ajutând la restabilirea echilibrului electrolitic al organismului. Pentru combaterea deshidratării, se bea ceai de mentă, răchitan, cimbru, afine și chimen (calmează durerile abdominale), dar și de cimbrișor, acesta având rolul de a distruge bacteriile patogene. Ghimbirul și lămâia sub formă de pulbere, decoct ori suc, tinctura de propolis pusă în miere, bitterul românesc diluat în puțină apă, ori cărbunele medicinal pot fi benefice. Oțetul de mere cu miere, usturoiul, propolisul solid și afinele sunt suplimente-cheie în cura de refacere, datorită proprietăților antibacteriene, antiparazitare, antimicrobiene, antifungice și antiemetice, fiind bogate în enzime și minerale necesare în stările intoxicării alimentare și nu numai.

Cel mai bine tolerat aliment în caz de diaree și toxiinfecție intestinală este zeama de orez, obținută prin scurgerea orezului fiert bine în prealabil

„Ceaiul de seminţe de fenicul combate răceala la stomac“

- De multe ori toxiinfecțiile alimentare se confundă cu așa-numita răceală la stomac. Ce remedii recomandați în acest sens?

- Răceala la stomac sau gastroenterita este cauzată de viruși ușor transmisibili de la om la om. Simptomele durează o zi, dar pot ține uneori și zece zile. Un remediu foarte bun este ceaiul de semințe de fenicul, obținut dintr-o lingură cu semințe la o cană cu apă fierbinte. Se lasă la infuzat zece minute, se îndulcește cu miere și se consumă trei căni pe zi, pe stomacul gol. De mare ajutor este ceaiul de ghimbir. Puneți o jumătate de linguriță cu pudră de ghimbir într-o cană cu apă fierbinte și lăsați la infuzat zece minute, apoi strecurați și îndulciți cu miere. Nu în ultimul rând, ceaiul de cimbru are proprietăți carminative și acționează ca un antispastic. Amestecați o linguriță cu frunze uscate de cimbru la o cană cu apă fierbinte și lăsați la infuzat timp de zece minute. Strecurați, îndulciți cu miere și consumați de trei ori pe zi. Se vor elimina din alimentație produsele rafinate (făina albă, zahărul, uleiul rafinat), semiprocesate și semipreparate, alcoolul, cafeaua, lactatele, alimentele crude, nespălate sau greșit preparate. Repausul alimentar constituie primul pas în refacerea digestivă.