de Laura Zmaranda şi Adrian Barna
În momentul de față, pădurile acoperă aproximativ 30% din suprafața Terrei. În întreaga lume există 4 miliarde de hectare de teren împădurite cu peste 60.000 de specii de copaci. Țara cu cea mai mare suprafață împădurită este Rusia, care deține aproximativ 7.800.000 kmp de pădure. Însă rapiditatea cu care dispar pădurile din întreaga lume este îngrijorătoare. Câte păduri mai avem și ce facem pentru a le salva ar trebui să fie principala temă de meditație a omenirii. Măcar la 21 martie, de Ziua Internațională a Pădurilor.
Filtre pentru purificarea aerului și a apelor
Nu poate exista viață pe pământ fără copaci. Lucru confirmat și de știință. Studiile realizate de-a lungul timpului au demonstrat rolul extraordinar de important pe care îl au copacii. Pe măsură ce cresc, plantele stochează carbonul în țesuturile lor prin procesul de fotosinteză. Astfel și copacii au capacitatea de a reține carbonul. Acest lucru contribuie la diminuarea efectelor schimbărilor climatice în jurul orașelor și în interiorul lor. Datorită faptului că pădurile au o varitate extinsă de copaci și alte plante, pot stoca cantități foarte mari de carbon. Însă atunci când sunt arse sau tăiate, mare parte din acest carbon este eliberat în atmosferă sub formă de dioxid de carbon. De aceea protejarea pădurilor este foarte importantă, având un rol extraordinar în diminuarea efectelor schimbărilor climatice. Potrivit oamenilor de știință, doar pădurile tropicale ar putea conduce la atingerea targetului de reducere a emisiilor de carbon impus până în 2050. Însă pădurile fac mai mult decât să stocheze carbonul. Acestea influențează temperaturile locale, joacă un rol important în menținerea precipitațiilor, în reducerea eroziunii și a lărgirii albiilor apelor curgătoare, a apariției fenomenelor de secetă sau inundații și asigură habitatul a milioane de specii. Copacii ajută climatul local și ajută la economisirea energiei pentru încălzire cu 20%-30%. Plantarea strategică a copacilor în orașe poate răcori aerul cu până la 8 grade Celsius, reducând necesitatea instalării aparatelor de aer condiționat cu până la 30%. În plus, copacii sunt „filtre” extraordinare, care înlătură poluanții periculoși din aer și particulele fine, iar pădurile din jurul orașelor funcționează, de asemenea, ca un filtru de purificare a apelor. Copacii au și capacitate de a reduce poluarea fonică prin faptul că acționează ca o barieră în jurul străzilor și zonelor industriale.
Mai mult de 6 milioane de hectare defrișate în fiecare an
Pădurile din întreaga lume adăpostesc mai mult de 50% dintre speciile de animale și plante ale Terrei. Cea mai mare diversitate se întâlnește în pădurile amazoniene, mai ales în zona unde Amazonul întâlnește Munții Anzi în Peru și Ecuador. Pădurile din Borneo, Noua Guinee, nordul Americii de Sud și America Centrală au, de asemenea, o diversitate bogată de plante și de animale. Multe dintre aceste păduri au mai mult de 300 de specii de arbori pe hectar. Și totuși această moștenire ancestrală, cu o importanță incomensurabilă, nu a fost protejată așa cum ar fi trebuit. Suprafețe uriașe de pădure au fost defrișate. Estimările pierderii forestiere globale variază în funcție de modul în care sunt definite pădurile, de metodologia de măsurare a pierderilor și de perioadele de timp, dar nu există nicio îndoială că suprafețe mari ale pădurii continuă să fie tăiate. Potrivit statisticilor, pierderea netă a pădurilor naturale a avut o medie de 6.600.000 de hectare pe an între 2010 şi 2015. Între 2012 și 2014, spre exemplu, Rusia, Canada și Brazilia au înregistrat rata cea mai mare de defrișare a pădurilor. În general, cea mai mare pondere a defrișărilor este înregistrată în zona tropicelor, în special în Brazilia, Indonezia și Myanmar.
Cele mai întinse zone forestiere sunt în Africa
Pădurile Miombo din Africa Centrală ocupă o suprafață de 900.000 de kilometri pătraţi și se întind în Angola, Republica Democrată Congo, Malawi, Mozambic, Tanzania, Zambia și Zimbabwe. Deși arborele Miombo este simbolul acestei păduri, aici mai există încă alte 300 de specii de arbori și 8.500 de specii de plante. Și fauna este foarte diversificată pentru că în pădurile Miombo trăiesc girafe, rinoceri, elefanți și antilope. În mod surprinzător, o mare parte din această pădure masivă este încă intactă, chiar dacă și aici a început să se dezvolte agricultura, creșterea animalelor și producția de cărbune. Cea mai mare pădure din Africa, pădurea Congo, ocupă o mare parte din regiunea centrală a continentului și este căminul a aproximativ 40 de milioane de oameni. Țările situate în bazinul său vast includ Angola, Burundi, Camerun, Republica Centrafricană, Republica Democrată Congo, Republica Congo, Rwanda, Sudanul de Sud, Tanzania și Zambia. Despre pădurea Congo se spune că ar fi cel de-al doilea mare „plămân verde” al Terrei și că are capacitatea de a reține 8% din carbonul forestier din lume. În această lume extraordinară s-au dezvoltat ecosisteme naturale complexe, cu mii de specii de animale și plante. Închipuiți-vă doar că în acest bazin forestier există peste 2.000 de specii de orhidee.
Cea mai mare pădure de mangrove
În Parcul Național Sundarbans din India, care se întinde pe 38.000 de kilometri pătraţi, se află și cea mai mare pădure de mangrove din lume. Aceasta ocupă 40% din suprafața totală a parcului, 50% din suprafața parcului este sub ape, iar restul sunt dune de nisip și mlaștini. Numele pădurii de mangrove provine de la copacul sundari, care este predominant în această zonă. Parcul a fost inclus în rețeaua siturilor UNESCO în 1980, iar în 1997 au fost realizate aici trei sanctuare dedicate animalelor sălbatice. Astăzi întreaga regiune este considerată Biosferă UNESCO. Pădurea Sundarbans este faimoasă și datorită faptului că aici trăiesc ultimele exemplare de tigru bengalez.