de Călin Popa şi Florica Pintea
Tarhonul este un condiment puternic aromat, folosit frecvent în gastronomie, dar în paralel este considerat şi un medicament natural, util în tratarea unei serii de afecţiuni.
Calmează crizele de gastrită
Frunzele de tarhon conţin vitamina A şi C, calciu, fier, cupru, magneziu, potasiu iod, fosfor şi acid folic. Totodată, acesta aduce organismului uleiuri esenţiale, camfor, iod, mentol, acid salicilic. Prin tradiție, acest condiment cu aromă specială este utilizat pentru a stimula apetitul şi pentru a îmbunătăţi metabolismul. Are efect liniştitor, diuretic și analgezic, fiind de folos în caz de colesterol mărit. Se pot consuma câte trei-patru frunzuliţe de condiment, mestecându-le bine înainte de a le înghiţi, cu 15 minute înainte de fiecare masă. De asemenea, pe linia afecțiunilor gastrice tarhonul este renumit grație capacității de a calma gastrita, în paralel fiind capabil să elimine greața și balonarea, stimulând, în același timp, apetitul. Când apar dureri de stomac după masă, se recomandă consumul unei ceşti cu ceai de tarhon, preparat din două linguriţe cu condiment la o cană cu apă clocotită. Se lasă la infuzat 15 minute, după care se bea, cu înghiţituri mici.
Luptă cu colecistita cronică
Tarhonul are o îndelungată tradiție terapeutică în cazuri de colecistită şi colici biliare. Peste una-două linguriţe cu frunze uscate şi mărunţite (sau proaspete) de plantă se toarnă o cană cu apă fierbinte şi se lasă la infuzat 20 de minute. Se bea cald, pe stomacul gol. În caz de colecistită cronică, specialiştii recomandă maceratul de tarhon - în loc de apă fierbinte se pune apă rece, lăsându-se mai multe ore. De asemenea, tarhonul este un foarte bun remediu şi în cazul colitei. Înainte şi după fiecare masă se mestecă două-trei frunze de tarhon. De asemenea, timp de trei zile se consumă supă de legume condimentată din belşug cu acest ingredient. Totodată, planta este recomandată şi în cazul tulburărilor de creştere la copii. Se ţine o cură timp de o lună, în care se beau, înainte de fiecare masă, trei linguriţe cu suc sau macerat din tarhon uscat în oţet de mere, preparat astfel: peste zece linguri cu condiment bine mărunţit se pun 40 de linguri cu oţet de mere şi puțină miere. Se lasă la macerat două săptămâni, după care se filtrează.
Ameliorează migrenele
Tarhonul este recomandat și ca un redutabil calmant, eficient în reumatism și dureri reumatice. Peste trei mâini cu tarhon mărunţit se pune un litru de rachiu de drojdie. Se astupă, se ţine la macerat o lună, după care se filtrează. Se iau în fiecare zi cinci linguri din acest preparat, diluate în apă, iar în paralel, extern, se fac frecţii pe locurile dureroase. Tot pe direcția acțiunii analgezice se remarcă efectul tarhonului în caz de migrene persistente. În aceste afecţiuni, specialiștii în fitoterapie recomandă un preparat realizat din două mâini cu frunze proaspete de tarhon care se pun într-un borcan şi se acoperă cu spirt îndoit cu apă. Se astupă şi se lasă la macerat zece zile. Se filtrează şi se pune lichidul în sticluţe. Cu preparatul obţinut se masează ceafa, fruntea şi tâmplele.