de Carmen Ciripoiu şi Carmen Bădulescu
La nivel mondial, 20% din populație suferă de alergie la ambrozie și, din păcate, numărul persoanelor alergice ar putea crește, în condițiile schimbărilor climaterice. Mai mult, creșterea nivelului de dioxid de carbon în aer stimulează producția de polen cu până la 130%. De asemenea, estimările specialiștilor arată că, până în anul 2050, în Europa, concentrațiile polenului de ambrozie ar putea crește de patru ori. Cum țineți departe această afecțiune, aflați de la terapeutul Mihai Apostol.
„Beți suc de pătrunjel, de țelină sau de spanac”
- Alergia la polenul de ambrozie reprezintă una dintre cele mai frecvente și mai rebele forme de alergie caracteristică lunilor august-noiembrie. Când trebuie să intre în alertă o persoană?
- În general, simptomele acestei afecțiuni sunt de alergii ale căilor respiratorii superioare şi ochilor, respectiv rinită alergică, rinosinuzită, conjunctivită alergică, care, într-o primă fază, se manifestă prin mâncărime, secreţii, obstrucţie nazală. Ulterior, pot apărea și simptome de astm, adică tuse, sufocare sau crize mai severe, în funcţie de durata bolii şi de terenul pe care survine alergia la ambrozie.
- Oferă natura soluții pentru ameliorarea alergiei la ambrozie?
- Unul dintre cele mai eficiente remedii naturale pentru alergia la ambrozie este polenul crud, adică acel polen cules de albine din staminele florilor, care reprezintă sursa lor de hrană. Datorită compoziţiei sale complexe, polenul crud este benefic pentru sănătatea organismului uman şi, spre deosebire de polenul purtat de vânt, acesta nu produce alergii, ci, din contră, ajută la prevenirea și tratarea acestora. De altfel, potrivit studiilor realizate de-a lungul timpului, consumul regulat de polen crud poate reduce simptomele alergiei cu până la 40%. Acesta poate fi consumat atât în forma sa naturală, cât și amestecat cu iaurt, sucuri naturale sau salate de fructe, la prima masă a zilei. Doza uzuală recomandată este de o linguriță pe zi pentru copii și trei lingurițe pe zi pentru adulţi. Pentru eficiență maximă, se recomandă o cură de minimum șapte săptămâni, de două ori pe an. Polenul crud poate fi consumat însă tot timpul anului, fără restricții. Atenție! Acesta se păstrează obligatoriu la congelator! Tot împotriva ambroziei indicat este şi consumul de pătrunjel, care are proprietăți diuretice, detoxifiante și antialergice, sub formă de salată sau de suc de pătrunjel proaspăt preparat, 10-15 zile. Utile sunt și sucul de țelină și de spanac. Puteți apela și la ajutorul tincturii de urzică, o linguriță de trei ori pe zi. De asemenea, de ajutor este și infuzia din frunze de păpădie, două-trei căni pe zi. Modul de preparare este următorul: puneți 10 g frunze uscate de plantă în 200 ml apă fierbinte și lăsați să se infuzeze timp de cinci minute.
„Tinctura de trei-frați-pătați, remediu în reacțiile rinitei”
- Ce recomandați pacienților cu rinită alergică?
- Tinctura de trei-frați-pătați este considerată una dintre cele mai bune remedii naturale pentru ameliorarea reacțiilor alergice. Se recomandă 30 de picături de trei ori pe zi, în perioada august-noiembrie. Uleiul esențial de eucalipt poate fi folosit în inhalaţii (se pun două-trei picături la un litru de apă fierbinte) sau în băile fierbinți (aproximativ un căpăcel de ulei esențial la o baie). De asemenea, acesta mai poate fi folosit ca efect aromoterapeutic în camera de zi, în dormitor sau la birou. Gemoderivatul din muguri de coacăz negru este adesea recomandat în tratarea rinitei alergice datorită conținutului bogat în aminoacizi esențiali și vitamina C. Pentru efect maximum, se recomandă asocierea terapeutică cu gemoderivatul din mlădițe de măceș și gemoderivatul din muguri de brad alb. În plus, uleiul de cătină este un excelent emolient hidratant și detoxifiant al pielii și mucoasei. Acesta este bogat în principii active, dar și vitamine precum A, D, E, K, betacaroten, antioxidanți și substanțe cu rol antiinflamator, antialergic și imunomodulator. Este recomandat ulei de cătină în recipient sub formă de spray și se pulverizează câte un puf, de mai multe ori pe zi, la nevoie sau în crize.
- Suferinzii de alergie la ambrozie trebuie să aibă un anume regim alimentar?
- Alimentația celor care suferă de alergie la ambrozie trebuie să se bazeze în special pe legume și fructe proaspete, dar și pe verdețuri. De asemenea, trebuie evitate bananele, pepenele galben, mierea care conține polen, dovlecelul, semințele de floarea-soarelui. Dacă gustarea preferată dintre mese o reprezintă migdalele, nu se recomandă să le consumați, dacă suferiți de alergia la ambrozie. De asemenea, nu faceți nici abuz de alune și înlocuiți-le cu fructe uscate sau proaspete. Simptomele pe care le simt persoanele cu alergie la ambrozie se pot înrăutăți în cazul în care suferindul face abuz de alcool. Fiecare înghițitură dintr-o mâncare condimentată cu ardei iute poate înrăutăți starea de rău provocată de alergia la ambrozie. Ardeiul iute are acest efect neplăcut din cauza capsaicinei, compusul care dă iuțimea ardeiului. În aceste condiții, pot apărea simptome precum lăcrimarea și înroșirea ochilor, dar și faptul că nasul va curge continuu. În consecință, e mult mai bine să folosiți ierburi aromatice pentru condimentarea mâncărurilor, în loc de ardei iute.
Netratată la timp, alergia la ambrozie poate să degenereze în astm, o afecțiune care poate fi controlată, dar are şi forme grave
„Folosiţi măşti faciale dotate cu filtru de protecţie“
- Persoanele alergice pot lua măsuri pentru a preîntâmpina apariția acestei afecțiuni?
- Este foarte greu de evitat contactul cu această plantă. Oricât ne-am feri de mult, contactul repetat cu o substanţă care produce alergii determină într-o primă fază sensibilizare, deci o modificare a sistemului imunitar, care duce la producerea de anticorpi anormali, care nu ar trebui să existe. Acest contact cu substanţa care a produs sensibilitatea determină ulterior faza de manifestare clinică a alergiilor. Principala măsură de tratament este profilaxia expunerii la polen. Acest lucru presupune limitarea activităților în aer liber în zilele cu concentrații crescute de polen, evitarea aerisirii locuinței, evitarea uscării hainelor în aer liber, purtarea ochelarilor de soare pentru limitarea contactului cu polenul în zona ochilor, precum şi a unor măști faciale speciale dotate cu filtru de polen.