de Călin Popa şi Daniel Şuta
Plantă ornamentală foarte apreciată, dar și un redutabil vindecător, aronia se adresează unui mare număr de afecțiuni, având acțiune certificată de cercetările oamenilor de știință.
Curăță epiteliul renal
Fructele aroniei conţin cantităţi mari de coloranţi naturali, precum și antioxidanţi, vitaminele A, B2, C, P, acid folic, fier şi iod. În aceste condiții, preparatele pe bază de plantă au acțiune demonstrată împotriva inflamațiilor, inclusiv la nivelul ganglionilor limfatici. De asemenea, aronia are proprietatea de a mări diureza și de a curăța epiteliul renal. Una dintre formulele des uzitate este decoctul, care se prepară din o linguriţă cu frunze şi fructe mărunţite, în părţi egale, care se pun în 250 ml apă. Se fierbe amestecul timp de zece minute, apoi lichidul se strecoară. Întreaga cantitate de decoct se bea în porţii mici, cu linguriţa, pe parcursul unei zile. Se pot administra două căni pe zi, în cure de maximum trei luni, eventual în combinație şi cu alte plante medicinale, după sfatul specialistului.
Combate gastrita hipoacidă
Aronia este renumită pentru proprietățile antireumatismale. Preparatele din plantă au efect, de asemenea, și împotriva spondilozei, inclusiv cea anchilozantă, putând fi utilizate pe termen lung. Decoctul din fructe de aronia, depurative și astringente, se prepară din o linguriţă cu fructe uscate care se fierb timp de zece minute în 250 ml apă, apoi se strecoară. Se pot folosi în cursul unei zile două-trei reprize, fiind de ajutor și în cazuri de dezechilibre digestive, cum sunt balonările sau gastrita hipoacidă. De asemenea, constipația se poate combate eficient cu ajutorul sucului de fructe de aronia, obținut din stoarcerea acestora. Se poate folosi perioade foarte lungi, chiar şi după ce nu mai este sezonul acestor fructe, întrucât se pot folosi cele congelate. Se administrează singur, câte 50 ml, de trei ori pe zi, sau în diferite combinaţii cu alte sucuri naturale.