de Simona Soare Ghişea şi Mihaela Cotîrnea

Convalescența poate fi definită ca acea fază ce urmează vindecării după o boală, o operaţie sau un accident, în care organismul își mobilizează toate mecanis- mele pentru a reveni la normal. În cazul perioadei după o boală infecţioasă, odată ce agentul patogen a fost învins, are loc refacerea structurilor afectate şi a sistemelor de apărare. Ce remedii din plante sunt eficiente în convalescenţă, aflaţi de la doctorul Larisa Ionescu-Călineşti (medalion), medic primar medicină internă cu competenţă în apifitoterapie.

„Unele simptome pot persista”

- Prin ce se caracterizează perioada de convalescenţă?

- După bolile virale (gripă, pojar sau varicelă), urmează o perioadă în care funcția de apărare a organismului este deficitară, deschizând poarta suprainfecțiilor bacteriene. Infecția este considerată vindecată prin dispariția simptomatologiei clinice, normalizarea probelor bioumorale (din sânge şi urină), negativarea testelor de identificare a agentului patogen și virajul serologic al anticorpilor. Totuși, unele simptome pot persista.Tabloul clinic al sindromului postviral poate dura de la 7-14 zile până la peste șase luni. Practic, toate bolile virale, de la răceala dată de rinovirusuri sau coronavirusuri la mononucleoză ori gripă, pot fi urmate de un sindrom postviral. Acesta se manifestă prin oboseală, rezistență scăzută la infecții bacteriene, o stare generală de astenie fizică și psihică. În cazul particular al infecției cu virusul SARS-CoV-2, problema este complicată de particularitățile fiziopatologice ale bolii, de persistența leziunilor pulmonare ireversibile, care pot să nu fie însoțite de simptomatologie clinică, dar şi de sindromul COVID-19 lung, manifestat prin persistența unor simptome ce afectează calitatea vieții pacienților.

„Se urmăreşte restabilirea energetică și psiho-fizică a pacientului”

- Ce terapii alternative sunt eficiente în starea de convalescenţă?

- O abordare integrativă a pacientului în convalescență presupune restabilirea energetică și psiho-fizică a acestuia. Se utilizează fitoterapia, aromoterapia, acupunctura, reflexoterapia. Pot fi folosite specii de plante denumite adaptogene imunostimulante, care cresc rezistența nespecifică a organismului la stres. Acestea nu acționează ca medicamentele de sinteză asupra unei unice molecule, ci au acțiune complexă neuroendocrină și imunomodulatoare. Ele sunt cunoscute de milenii în medicina tradițională a diferitelor popoare pentru efectul imunostimulator, vindecător, regenerativ, energizant. Astfel, ginsengul siberian sau cel chinezesc, Ashwagandha indiană, schinduful, gheara-mâței sud-americană sunt plante renumite pentru efectul lor asupra sistemului neuroendocrin, cu acțiune complexă și efecte benefice în convalescență.

„Anasonul este foarte bun anticolitic”

- Ce alte plante sunt recomandate?

- A doua direcție a fitoterapiei în convalescență este refacerea sistemelor antioxidante ale organismului. Este indicată administrarea de uleiuri bogate în tocoferoli (vitamina E), plante cu carotenoizi (pigmenți galbeni din flori și fructe, de exemplu cătina), polifenoli (pycnogenol - fitocomplex extras din scoarța de pin mediteranean, resveratrolul din struguri, quercetina), compuși cu sulf (tiolii din ceapă și usturoi). A treia direcţie ar fi utilizarea de plante pentru aparatele și sistemele atinse de boală: specii pulmonare (lumânărică, plămânărică, ciuboțica-cucului), specii hepatoprotectoare în hepatitele virale (păpădie, anghinare, armurariu), specii digestive și carminative după infecții intestinale (măghiran, chimion, fenicul, anason). În sindromul postviral, se recomandă plante cu efecte multiple. De pildă, anasonul este foarte bun anticolitic, dar și antitusiv. Pătlagina este utilizată ca antitusiv sub formă de sirop, dar este și un excelent protector gastric. În sindromul postviral care implică o stare inflamatorie cronică, sunt indicate plante antiinflamatoare cu salicilați (crețușcă, muguri de plop, coajă de salcie) și cu steroizi vegetali (acidul gliciretic din rădăcina de lemn-dulce, gugulsteronele din guggul, acizii boswelici din scoarța arborelui de tămâie și altele). Se mai adaugă plante depurative (păpădie, mesteacăn, cozi de cireşe), pentru înlăturarea reziduurilor și toxinelor acumulate.

Infuzia-minune cu proprietăţi restaurative

- Cum se administrează remediile naturiste?

- Remediile sunt sub formă de infuzii din amestecuri de plante, tincturi, macerate glicerinice sau siropuri. O cale de administrare eficientă, utilizată în medicina ayurvedică, este pulberea de plantă ţinută sub limbă. Un exemplu de infuzie cu proprietăţi restaurative, pe care o utilizez în stări de convalescență, conţine fructe de măceșe (bogate în vitamina C), semințe de chimion (efect carminativ), flori de mușețel (antiinflamatoare), coajă rasă de lămâie netratată (protector vascular), flori de crețușcă (antiinflamatoare), alternativ cu un decoct din rădăcină de lemn-dulce (adaptogen, cortizon natural), rădăcină de păpădie (proprietăţi hepatoprotectoare, imunomodulatoare), semințe de schinduf (efect tonic, adaptogen). Adăugăm și un gemoterapic, macerat glicerinic din muguri de coacăz negru, cu efect cortizonic. Mai multe informații despre plantele utilizate în acest scop puteţi găsi în noua ediție a cărții „Bazele științifice ale terapiilor complementare”, la care sunt coautor alături de acad. dr. farmacist Ovidiu Bojor, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi și prof. dr. Adrian Restian.

Cei zece nutrienţi implicaţi în procesele imunitare

- Ce vitamine şi minerale ajută?

- În primul rând, să nu uităm nutrienții implicați în procesele imunitare a căror deficiență poate determina un răspuns imunologic insuficient: vitamina D, vitamina A, vitamina C, acidul folic, vitamina B6, B12, zinc, cupru, fier, seleniu. În cazul infecției COVID-19, există studii retrospective, care au dovedit corelația negativă între nivelul de vitamina D și severitatea bolii. Căderea părului și oboseala în COVID-19 lung pot fi puse pe seama unei deficiențe relative de fier. Persistența inflamației poate fi combătută printr-o dietă antiinflamatoare pe bază de fructe şi legume colorate sau cu frunze verzi, pește, condimente antioxidante (curcumina, ghimbirul), nuci, migdale, semințe, cereale, ceai verde. Întrucât atât virusul SARS-COV-2, cât și medicamentele antivirale utilizate pe perioada bolii afectează ficatul, se recomandă suplimente hepatoprotectoare pe bază de extracte de armurariu (silimarină), metionină, arginină, miere, polen, tinctură de propolis. Disbioza intestinală (dezechilibrul florei intestinale) poate persista și după vindecare, fiind corelată cu sindromul COVID-19 lung. Pacienții ar trebui să ia un probiotic.

„Pot apărea efecte cardiovasculare precum creşterea tensiunii arteriale“

- Ce contraindicaţii au aceste plante?

- Muşeţelul şi gălbenelele pot determina reacții alergice. De asemenea, există riscul de apariţie a efectelor cardiovasculare precum creșterea tensiunii arteriale la administrarea îndelungată a lemnului-dulce sau apariția palpitațiilor și a tahicardiei după administrarea de ginseng. Nu trebuie ignorate interacțiunile medicamentoase, în special la pacienții care iau multiple medicamente, mai ales anticoagulante. Din acest motiv, este bine ca remediile să fie recomandate numai de specialişti.

- Ce alte indicaţii aveţi pentru cei aflaţi în perioada de convalescenţă?

- Starea psihică este foarte importantă pentru depășirea perioadei de convalescență. Și aici plantele sunt de ajutor: Rhodiola rosea, Bacopa monnieri sunt doar două exemple de specii anxiolitice. Somnul odihnitor (cel puțin opt-nouă ore pe noapte) poate fi stimulat cu extracte de valeriană, hamei, melatonină și magneziu. Poate cea mai importantă recomandare este să petreceţi cât mai mult timp liber în natură.