de Roxana Istudor şi Flori Pintea
Pare cea mai banală buruiană și poate fi întâlnită la orice margine de drum. În spatele aspectului modest, lumânărica ascunde o serie de virtuți terapeutice care au plasat-o în fruntea listei de vindecători ai naturii.
Combate laringita
Lumânărica şi-a demonstrat încă de pe vremea lui Hipocrate proprietăţile expectorante, antiinflamatoare, antimicrobiene, antivirale. O întreagă serie de afecţiuni, de la bronşită şi astm până la gastro- enterită ori tuberculoză, pot fi tratate cu preparate obţinute din această plantă. Puterile sale tămăduitoare vin din zecile de substanţe active pe care le conţine lumânărica, în special mucilagiile şi saponinele. Potrivit literaturii de specialitate, florile de lumânărică au lipide, acid vanilic, acizi fenolici, în frunze există glucide solubile, proteine, saponine, vitamine, iar în rădăcini sunt glucide. În aceste condiții, planta este recomandată, pentru uz intern, în caz de răguşeală, laringită, angine, bronşită, astm, gastroenterită, tuberculoză, traheită. Ceaiul de lumânărică ajută la calmarea tusei convulsive şi fluidificarea secreţiilor bronşice, ameliorează simptomele bronşitei şi măreşte intervalul între crizele de astm. Infuzia se prepară astfel: în 250 ml apă clocotită se pun, timp de zece minute, două linguriţe cu plantă uscată. Se bea ca atare, fără adaos de zahăr.
„Medicament” pentru infecţiile renale
Lumânărica este redutabilă și ca tratament al infecțiilor renale. Se utilizează sub formă de macerat la rece, preparat din o lingură cu plantă pusă timp de 12 ore într-un pahar cu apă. Se strecoară apoi şi, pentru a preveni iritaţiile gastrice, se adaugă 5 g bicarbonat alimentar. Se păstrează în frigider şi se iau câte două-trei linguri înainte de fiecare masă. De asemenea, împotriva durerilor de stomac și a altor dezechilibre digestive se poate administra decoct de lumânărică, obținut prin fierberea a două linguri cu plantă în 250 ml apă, timp de un sfert de oră. Pe măsură ce lichidul se evaporă, se completează volumul. Se consumă câte trei ceşti, a câte 50 ml pe zi, pe stomacul gol.
Atenuează varicele
Pentru copiii anemici, fitoterapeuții recomandă siropul din lumânărică. Se amestecă 500 ml decoct de plantă cu 500 g miere şi se încălzeşte până când se obţine un compus omogen. Se răceşte şi se pune în recipiente de sticlă. Se administrează câte o linguriţă, de trei ori pe zi. Aceeași plantă remarcabilă poate fi utilizată cu succes împotriva unor afecțiuni externe. În caz de furuncule, eczeme şi varice, se pot folosi cataplas- me cu această plantă, recunoscute pentru efectele calmante şi cicatrizante. În 500 ml apă se pun la fiert, pentru zece minute, două linguri cu lumânărică. Se strecoară şi se amestecă bine cu argilă. Pasta rezultată se aplică pe un tifon cu care se bandajează strâns zona afectată. Totul se înfăşoară în nailon şi se lasă să acţioneze minimum 30 de minute. Lumânărica este faimoasă pentru eficiența în tratarea arsurilor şi hemoroizilor.
Tinctura de lumânărică reprezintă un analgezic cu efecte demonstrate în caz de infecţii dentare