de Silviu Ghering şi Sorin Dumitrescu
La 12 iulie se împlinesc 155 de ani de la înființarea Medaliei de Onoare („Medal of Honor”), cea mai mare decorație militară din SUA. Fiecare națiune de pe globul pământesc își respectă eroii. Chiar și România, deși sunt multe voci care afirmă contrariul... „Steaua României” este cea mai înaltă distincție a României, fiind instituită pentru a recompensa serviciile excepționale, civile și militare, aduse statului și poporului român. „Taifasuri” vă prezintă în continuare „adversarele” ei, cele mai importante medalii din țările „mari” ale lumii.
Regele Carol I a înființat cel mai înalt Ordin Național
Ordinul național „Steaua României” este nu numai cel mai important Ordin național, dar și cel mai vechi. Gândit și plănuit de domnitorul Alexandru Ioan Cuza încă din anul 1859, anul Unirii Principatelor Române (primul nume oficial al țării noastre), sub numele de Ordinul Unirii (medalia a fost creată efectiv de Casa Kretly, din Paris, în 1864), Ordinul nu a putut fi instituit oficial, deoarece țara avea statut de stat vasal al Imperiului Otoman. Așa că Alexandru Ioan Cuza l-a acordat, cu titlu personal, doar câtorva apropiați. Sursa de inspirație, modelul, era Legiunea de Onoare, înființată în Franța, de Napoleon I, în anul 1802. După proclamarea Independenței, în 1877, primul Rege al noului stat, Carol I al României, principe de Hohenzollern-Sigmaringen, înființează oficial acest Ordin prin legea votată la 10 mai 1877. A fost abrogat în 1948 și reînființat în decembrie 1998. Ordinul național „Steaua României” se conferă prin decret de președintele României. Poate avea maximum 3.650 de membri, grupați în șase grade, cu însemne diferite pentru civili și militari, români sau de alte naționalități. Membrii Ordinului sunt numiți pe viață, beneficiază de onorurile militare acordate ofițerilor Armatei Române și, indiferent de gradul primit, ei poartă titlul generic de „Cavaler al Ordinului național Steaua României”. Ordinul „Steaua României” are șase grade, iar beneficiarii lor sunt asimilați gradelor militare și beneficiază de onoruri militare: Cavaler (căpitan); Ofițer (colonel); Comandor (general de brigadă, general de flotilă aeriană, contraamiral); Mare ofițer (general de divizie, general de divizie aeriană sau viceamiral); Mare cruce (general de corp de armată, general comandor de aviație sau viceamiral-comandor); Colan (general de armată, general inspector de aviație sau amiral).
Trei medalii se „bat” să fie „cea mai”
Medalia de Onoare („Medal of Honor”) este cea mai mare decorație militară în SUA, acordată de Guvernul SUA și înmântă de președintele Statelor Unite în numele Congresului SUA acelor militari care s-au distins „prin cavalerism și cutezanță, cu riscul vieții, dincolo de datorie, angajați în cadrul unei acțiuni împotriva oricărui dușman al Statelor Unite, atunci când SUA sunt implicate în operațiuni militare împotriva unei forțe străine, sau în serviciul unei forțe străine prietene angajate într-un conflict armat împotriva unei forțe armate opuse cu care Statele Unite nu sunt parte beligerantă”. Înființată la 12 iulie 1862, a fost decernată prima dată în Războiul Civil American (Războiul de Secesiune dintre Nord și Sud, 1861-1865) și este echivalentă, ca valoare, cu Crucea Victoria britanică sau cu Legiunea de Onoare franceză. Totalul Medaliilor de Onoare acordate este de 3.475 (dintre care 627 postum), beneficiari fiind 3.458 de militari (diferența o fac cei care au fost decorați de mai multe ori). Poate fi purtată și pe haine civile, după trecerea în rezervă.
Elie Wiesel, singurul medaliat cu rădăcini în România
Medalia Prezidențială a Libertății („The Presidential Medal of Freedom” -înființată în 1963, de John Fitzgerald Kennedy și acordată în exclusivitate de președintele SUA) și Medalia de Aur a Congresului („Congressional Gold Medal” - decernată de Congresul SUA) sunt echivalentele civile pentru Medalia de Onoare și recompensează acele persoane civile care au avut „o contribuție deosebit de meritorie la securitatea sau interesele naționale ale Statelor Unite, la pacea mondială, la acțiunile culturale sau la alte eforturi publice sau private importante”. Distincțiile nu se limitează la cetățenii SUA și, deși sunt medalii civile, pot fi acordate și personalului militar și purtate pe uniformă. Singura Medalie Prezidențială a Libertății provenită din România i-a fost decernată lui Eli Wiesel, scriitor și ziarist american în limbile franceză, engleză, idiș și ebraică, eseist și filosof umanist, activist în domeniul drepturilor omului, născut într-o familie de evrei din Sighet, în anul 1928, supraviețuitor al Holocaustului, Premiul Nobel pentru Pace în 1986.
„Victoria Cross” se „vinde” de la 500.000 de lire sterline în sus!
Crucea Victoria („Victoria Cross”) este cea mai înaltă decorație militară acordată pentru „acte de eroism în fața dușmanului” în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, precum și în țările din Commonwealth. Are prioritate față de toate celelalte ordine, decorații și medalii britanice. Poate fi acordată unei persoane de orice grad, în orice ramură militară, precum și civililor sub comandă militară. În Regatul Unit se decernează de obicei direct persoanei decorate sau celei mai apropiate rude a acesteia, de monarhul britanic, în timpul unei ceremonii ținute la Palatul Buckingham. În țările din Commonwealth în care regele britanic este șef de stat, Guvernatorul General este cel care face aceasta, în numele suveranului. Ordinul „Victoria Cross” a fost înființat la 29 ianuarie 1856, de Regina Victoria, pentru a răsplăti faptele de curaj din timpul Războiului Crimeei. De atunci, medalia a fost acordată de 1.358 de ori, pentru 1.355 de bărbați, trei fiind recompensați cu câte două distincții: medicii Noel Chavasse și Arthur Martin-Leake, din Corpul Medical al Armatei Regale, pentru salvarea răniților sub foc în Primul Război Mondial, și infanteristul neo-zeelandez Charles Upham, pentru acțiuni de luptă în Creta, în Al Doilea Război Mondial. Cele mai multe medalii pentru același conflict au fost acordate în Primul Război Modial - 638. După Al Doilea Război Mondial au fost acordate doar 15 „Victoria Cross”: patru în războiul din Coreea (1950-1953), una în confruntarea Indonezia-Malaezia (1965), patru în războiul din Vietnam (1961-1975), două în războiul din Insulele Falkland (1982), una în războiul din Irak (2004) și trei în războiul din Afganistan (2006 și 2012). 11 au fost pentru militarii britanici și patru pentru cei australieni. Din cauza rarității lor, distincțiile Crucea Victoria au mare valoare, iar la licitații se vând cu sume pornind de la 500.000 de lire sterline.
„Légion d’honneur” - „Onoare și Patrie” de la Napoleon încoace
Legiunea de Onoare („Légion d’honneur”) este cea mai înaltă distincție franceză, care recompensează merite deosebite, conduită civilă ireproșabilă sau fapte de război excepționale atestate de o anchetă oficială. Instituită la 19 mai 1802, de Napoleon Bonaparte, și acordată neîntrerupt începând de la 14 iulie 1804 până în prezent, deviza ei este „Onoare și Patrie”. În fiecare an sunt distinse cu Legiunea de Onoare aproximativ 3.000 de persoane, dintre care două treimi civili și o treime militari. Legiunea de Onoare este conferită de președintele Franței, prin decret, cetățenilor francezi sau străini, personalități civile și militare, pentru recompensarea meritelor deosebite în domeniile lor de activitate. Ordinul cuprinde patru grade - Cavaler (maximum 125.000 de persoane), Ofițer (10.000), Comandor (1.250) și Colan (exclusiv pentru președinții Franței) - și trei demnități - Mare Ofițer (250), Mare Cruce (75) și Mare Maestru (președintele în exercițiu, care primește în ziua preluării mandatului somptuosul colier al Marelui Maestru).
Și Klaus Iohannis are Ordinul de „Merit der Bundesrepublik Deutschland”
Ordinul de Merit al Republicii Federale Germania („Verdienstorden der Bundesrepublik Deutschland”) cu Crucea Federală de Merit („Bundesverdienstkreuz”) este cea mai importantă distincție a Germaniei. Instituit la 7 septembrie 1951, prin decret semnat de primul președinte al Germaniei, Theodor Heuss, precum și de cancelarul Konrad Adenauer și ministrul de Interne Robert Lehr, Ordinul recompensează meritele avute în domeniile socio-economic, politic, intelectual, precum și meritele deosebite în serviciul Republicii Federale Germania. Atribuit atât cetățenilor germani, cât și celor străini, este conferit de președintele Republicii Federale Germania. Cuprinde mai multe clase, pornind de la Crucea de Merit, apoi, în ordine crescătoare, Marea Cruce, Marea Cruce Clasa I și Clasa Specială a Marii Cruci, cea mai înaltă clasă a Ordinului. Printre marile personalități care au fost distinse cu acest ordin se numără Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, Lech Walesa sau Vaclav Havel. Ordinul de Merit al Republicii Federale Ger- mania a fost conferit și unor personalități din România: Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Paul Philippi (președinte de onoare al Forumului Democrat al Germanilor din România), Rudolf Graf (prorector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca), Klaus Iohannis, Lazăr Comănescu (ministru de Externe în 2015), Ovidiu Ganț (deputat al minorității germane în Parlamentul României) sau scriitoarea și traducătoarea Nora Iuga.
Regele Mihai I al României, unicul medaliat în viață
Ordinul Victoriei („Ordin Pobeda”) a fost cea mai înaltă decorație militară a Uniunii Sovietice, unul dintre cele mai rare Ordine din lume. A fost acordat pentru „o operațiune încununată de succes în cadrul unuia sau mai multor fronturi și care a avut ca rezultat o schimbare radicală a situației în favoarea Armatei Roșii”. Ordinul a fost propus în iunie 1943, de colonelul N.S. Neielov, de la Cartierul General al Armatei Roșii, și înființat în mod oficial la 8 noiembrie 1943. A fost decernat pentru prima oară la 10 aprilie 1944, lui Alexandr Vasilevski și Gheorghi Jukov. Toate Ordinele au fost conferite unor militari care s-au distins în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, cu excepția lui Leonid Brejnev, care l-a primit în 1978 și i-a fost retras în 1989, la șapte ani după decesul său! Ordinul „Pobeda” a fost acordat doar de 20 de ori, unui număr de 12 lideri sovietici și cinci străini (trei persoane primindu-l de două ori). Personalitățile din afara Uniunii Sovietice care au fost decorate cu Ordinul Victoriei sunt Dwight D. Eisenhower (SUA), Bernard Montgomery (Marea Britanie), Josip Broz Tito (Iugoslavia), Michał Rola-Żymierski (Polonia) și Regele Mihai I al României, singurul care mai este în viață.
Românul distins cu Ordinul Carol al III-lea este... neamț!
Ordinul Carol al III-lea („La Real y Distinguida Orden de Carlos III”) este pe locul I în ierarhia actuală a Ordinelor Regatului spaniol. Ordinul Carol al III-lea se acordă atât cetăţenilor iberici, cât şi străinilor, pentru „merite şi servicii excepţionale aduse Coroanei spaniole”. A fost înființat la 19 septembrie 1771, de Regele Carol al III-lea de Bourbon, infante de Spania (1759-1788), duce de Parma (1732-1735, sub titulatura de Carol I), rege al Neapolelui şi Celor două Sicilii (1734-1759, ca Regele Carol al VII-lea), în cinstea miracolului naşterii nepotului său, infantele Carlos Clemente de Asturia. Regele Carol al III-lea a decretat componenţa Ordinului limitată la 60 de cavaleri ai Marii Cruci şi alţi 200 de rang inferior. În prima categorie intrau doar din membrii marcanţi ai aristocraţiei şi ai familiei regale. Fiecărui cavaler de rang inferior trezoreria regală se angaja să îi plătească o rentă anuală considerabilă în schimbul loialităţii totale faţă de Coroană. Cele mai recente reglementări ale Ordinului (11 octombrie 2002) includ cinci grade: Marele Colan, Marea Cruce, Comandor de număr, Comandor şi Cavaler. Printre personalităţile ilustre care au primit Ordinul Carol al III-lea se numără Regii Juan Carlos al Spaniei, Carol al XVI-lea Gustav al Suediei, Bauduin al Belgiei, Harald al V-lea al Norvegiei, Jean Mare Duce de Luxemburg și Reginele Sofia a Spaniei, Elisabeta a II-a a Marii Britanii, Margareta a II-a a Danemarcei sau Juliana a Olandei. Singurul român decorat cu Ordinul Carol al III-lea este, de fapt, neamț: Regele Carol I, la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Cavaleri cu „meritul achiziționat de națiune”
Ordinul Național de Merit al Republicii Italiene („L’Ordine al Merito della Repubblica Italiana”), cel mai mare ordin de rang cavaleresc din „Cizmă” și care conferă titlul de Cavaler al Republicii Italia („Cavaliere di Gran Croce Decorato di Gran Cordone Ordine al Merito della Repubblica Italiana”), a fost înființat în 1951, de Luigi Einaudi, al doilea președinte al Republicii Italiene, şi se acordă prin decret prezidenţial. Este conferit pentru (traducere mot-a-mot) „meritul achiziționat de națiune în domeniile literaturii, artelor, economiei, serviciilor publice și sociale, activități umanitare și filantropice și pentru serviciul lung și remarcabil în carierele civile și militare”. Decorările se fac bianual, la 2 iunie (Ziua națională a Italiei) și la 27 decembrie (aniversarea promulgării Constituției). Singurul român decorat cu Ordinul Național de Merit al Republicii Italiene este, de fapt, o româncă: academician Zoe Dumitrescu Bușulenga (20 august 1920 - 5 mai 2006).
Cronologic, de la generalul Eremia Grigorescu la alpinistul Horia Colibăşanu
Dintre cei mai cunoscuți români decorați cu „Steaua României” îi amintim pe Iolanda Balaș Soter, Constantin Bălăceanu-Stolnici, Radu Beligan, Dan Berindei, Mariana Bitang, Octavian Bellu, Tamara Buciuceanu-Botez, Ion Luca Caragiale, Ion Caramitru, Szobi Cseh, Liviu Ciulei, Horia Colibășanu, Nadia Comăneci, Ileana Cotrubaș, Leon Dănăilă, Mircea Dinescu, Neagu Djuvara, Emanuel Elenescu, Tudor Gheorghe, Dan Grigore, Eremia Grigorescu, Stere Gulea, Nicolae Herlea, Emeric Ienei, Anghel Iordănescu, Elisabeta Lipă, Mircea Lucescu, Eugenia Moldoveanu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Cristian Mungiu, Marioara Murărescu, Ilie Năstase, Mariana Nicolesco, David Ohanesian, Adrian Păunescu, Irina Petrescu, Gică Petrescu, Florin Piersic, Lucian Pintilie, Stela Popescu, Eugeniu Gh. Proca, Dumitru Prunariu, Silviu Purcărete, Dan Puric, Ștefan Radof, Colea Răutu, Ludovic Spiess, Andrei Șerban, Olga Tudorache, Ion Țiriac, Cristian Țopescu, Grigore Vieru, Ileana Vulpescu. Cetățenii străini decorați cu „Steaua României” sunt, majoritatea, șefi de state și de guverne, de la Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord până la George W. Bush, Jacques Chirac, François Hollande, Silvio Berlusconi, dar nu lipsesc nici personalități ca José Carreras, Prințul Charles de Wales, Aleksandr Soljenițîn sau George Emil Palade, medic și om de știință american de origine română (născut la Iași, în 1912, și plecat în SUA în 1947, unde a obținut cetățenia americană în 1952), distins cu Premiul Nobel pentru Medicină în 1974.