de Carmen Ciripoiu şi Daniel Alexandrescu
Într-o țară care nu-și mai ascultă de mult inima, unul dintre cei mai mari inventatori ai lumii, inginerul Georgică Lupchian (medalion), reușește mereu să născocească ceva ce nu s-a mai văzut pe pământ. Puțin „neadaptat” lumii din jur, în locuința sa din Brașov, cu aerul unui detectiv, acesta depune tot efortul de a fi prezentabil și de a-și ține emoțiile în frâu, în fața unei femei-jurnalist. În micul său univers, trăim împreună timpuri de schimbări esen- țiale. Oare poate inventa ceva și în legătură cu asta?
„Am primit Medalia de Argint la Salonul de Inventică de la Geneva”
- Omul care învârte pământul. Așa sunteți cunoscut în România. Care au fost începuturile dumneavoastră, domnule Lupchian? De când această pasiune pentru invenții?
- Totul a început în copilărie. Eu am vrut să devin aviator, chiar am dat la Școala de Aviație, dar din diverse motive, acest vis al meu nu s-a împlinit. Mi-am dorit însă dintotdeauna să mă înalț și să știu ce se află în aer. Drept urmare, primul salariu pe care l-am câștigat l-am dat pe un zbor de la Bacău la Iași. M-am lămurit atunci, dar tot nu-mi puteam răspunde la o întrebare: de ce se învârte Pământul și de ce apar anotimpurile? Și nu m-am lăsat până nu am realizat un aparat care să simuleze mișcarea de rotație a Pământului. Sigur, după aproape 25 de ani de studiu și de cercetare… Este vorba despre un aparat care reproduce mișcare de rotație și de evoluție a Pământului în jurul Soarelui, și am avut marea bucurie ca invenția mea să primească Medalia de Argint la Salonul de Inventică de la Geneva, în anul 1999. A fost un succes imens atât pe plan național, cât și internațional. Mai concret, pentru toată lumea, acest aparat arată cum se formează ziua și noaptea, cum apare mișcarea de rotație fără curea de transmisie, fără roţi dințate atașate la globul geografic. Datorită acestor lucruri este o premieră mondială. Până acum, oamenii de știință spuneau că o planetă se rotește în jurul axei sale, pentru că a fost lovită de asteroizi, lucru cu care eu nu sunt de acord. De aceea, planeta Pământ se rotește în sens invers acelor de ceasornic, deci are mișcare directă, iar planeta Venus are mișcarea retrogradă, în sensul acelor de ceasornic. Prin experimentele realizate de mine, totul se rezumă la poziția axei față de orbită, adică unghiul pe care-l formează axa cu orbita și atunci mișcările de rotație se reproduc de fiecare dată. Asta este frumusețea acestui aparat.
- Cum se naște ideea unei invenții? Din conștientizarea unei nevoi, curiozitate sau joc?
- Din curiozitate și din faptul că, dacă tu ți-ai pus niște întrebări și nu ai primit răspunsul dorit de la profesorii tăi de liceu sau de la universitate, trebuie să continui să studiezi până afli ce-ți dorești. Și la ora actuală am întrebări: trebuie să rezolv mișcarea fără impuls. Cu asta mă lupt acum.
„Lucrez la mișcarea corpurilor fără impuls”
- Prima invenție a dumneavoastră a funcționat? Care a fost aceasta?
- Sunt multe invenții, dar nu le-am brevetat… Am făcut, de exemplu, un aparat care demonstrează cum se obține curentul electric din atracția gravitațională. Foarte interesant, dar mai trebuie să lucrez puțin ca să fie ceea ce îmi doresc…
- Din tot ceea ce ați realizat până acum, ce vă este cel mai drag?
- Fără îndoială că cea cu Pământul despre care v-am povestit. Și îmi va fi și mai dragă cea pe care o voi face, mișcarea corpurilor fără impuls. Este o temă grea, prin faptul că intenționez ca o sferă care are masa de jumătate de kilogram să se deplaseze fără să primească niciun impuls și să meargă la infinit. Deși sunt destui oameni de știință împotriva acestei idei, eu, experimentând acest lucru, consider că totul e posibil. Și lucrul acesta îl voi arăta într-un timp rezonabil.
- Câte dintre invențiile dumneavoastră au fost aplicate?
- Ținând cont de faptul că am lucrat într-o întreprindere, la Autocamioane Brașov, în primul rând tot ce am inovat acolo este funcțional. Am avut apoi lucrări cu care am mers în străinătate cu Universitatea Brașov… Încercarea oțelului la temperaturi scăzute de -70 grade, unde am obținut niște rezultate foarte importante, apoi am încercat din nou niște tratamente termice la fontele benitice și am obținut proprietăți nemaipomenite.
„Un coreean a încercat să-mi fure globul geografic”
- V-a fost furată vreo invenție? Din păcate, România e țara tuturor posibilităților… Sau, măcar a existat vreo tentativă?
- Mi-amintesc că la Geneva, la Salonul de Inventică, un coreean, patron de globuri geografice, a rămas foarte impresionat de aparatul meu și într-o dimineață mi-a sustras globul, punându-l într-o geantă. Când am văzut că a dispărut, am intrat în panică, am căutat peste tot și m-am uitat și în geanta coreeanului... Ulterior, l-am întrebat de ce a recurs la un asemenea gest și mi-a răspuns că era extrem de curios să știe ce se află în glob, de ce se rotește. Ulterior, ne-am împrietenit, dar am rămas cu un gust amar pentru gestul său nepoliticos.
- Fără îndoială că ați cunoscut succesul. Care a fost cel mai mare compromis pe care l-ați făcut ca să atingeți performanța?
- A fost o investiție foarte mare, în primul rând, dar a trebuit să renunț și la anumite lucruri ca să mă ocup de invențiile mele. Am intrat de multe ori în contradicție foarte puternic cu familia. Și de multe ori, soția mi-a spus să mă astâmpăr. Doar că eu sunt o persoană care atunci când a început un lucru, nu se lasă până nu îl duce la capăt.
„În curând, va ieși pe piață primul prototip”
- Nu ați fost tentat niciodată să plecați în străinătate?
- Niciodată, deși am fost abordat de nenumărate ori. Chiar și la Geneva, doi elvețieni mi-au propus să le dau lor lucrarea, pe o sumă frumoasă. Dar totdeauna mi-am spus că eu sunt născut aici și, orice ar fi, trebuie să reprezint România. Am pierdut mulți bani pentru că am fost patriot.
- Se poate trăi din „meseria” de inventator?
- Nu prea… Sunt unele realizări care nu se finalizează pe timpul vieții. Eventual trebuie să faci o invenție cu totul ieșită din comun, ca să fie pusă în aplicare. Am găsit greu pe cineva din Germania cu care realizez aparatul care reproduce mișcarea de rotație și de evoluție a Pământului în jurul Soarelui. Sperăm să iasă pe piață cât mai curând primul prototip. O minunăție. Intenționăm ca acest glob geografic să nu mai stea încorsetat în cadru, ci să fie introdus în școli, pentru ca cei mici să cunoască cu adevărat sistemul nostru solar. Au fost de acord și cei de la Ministerul Educației, chiar cineva de la Inspectoratul Județean Brașov a dorit câteva aparate, dar, din păcate, nu am reușit din lipsă de timp. Și americanii vor 40.000 de aparate… Cea mai mare dorință a mea este să-mi văd aparatele intrate în școli.
„Dumnezeu m-a pus la treabă“
- Cum îl vedeți pe Dumnezeu, domnule Lupchian?
- El este Creatorul, cel care a făcut marea realizare a lumii. Îl găsim întotdeauna în noi, iar pe mine m-a pus la treabă. Îmi amintesc că după ce am terminat niște lucrări, m-am rugat lui Dumnezeu să-mi scoată oameni în cale să pot duce invențiile mai departe. Și El a făcut acest lucru. Chiar după două-trei zile… La un moment dat, am vrut să mă opresc, dar Dumnezeu, prin oamenii pe care mi i-a trimis, nu m-a mai lăsat. Trăiesc momente impresionante lângă cei mici care de multe ori mă întreabă dacă știu cum arată Dumnezeu sau dacă m-am întâlnit cu El… Pentru mine, Dumnezeu este lumină!