de Laura Zmaranda şi Adrian Barna
Credeți în miracole? În existența acelei esențe pure de bine care sălășluiește în sufletul fiecăruia dintre noi? Ar trebui! Pentru că miracolele există și, în pofida tuturor credințelor, acestea nu se nasc din experiențe aflate dincolo de capacitatea de înțelegere a minții umane, ci din trăiri firești, din sentimente care activează în om o forță extraordinară a binelui. Alexandra Timar (medalion), inițiatoarea campaniei „Adoptă o scrisoare”, ne-a vorbit tocmai despre aceste lucruri. Despre empatie, despre altruism, despre cum să construiești pas cu pas o propagandă a binelui.
„Pregătirile noastre încep din luna septembrie”
- În primul rând, care este istoria asociației „Îngeri pentru suflete”, cea care se află în spatele campaniei „Adoptă o scrisoare”?
- Asociația „Îngeri pentru suflete” este înființată anul acesta. Campania de Crăciun aflată în desfășurare este prima derulată prin această asociație. Până în prezent, am colaborat cu altă asociație din Timișoara pentru a putea asigura un cadru legal campaniilor noastre. Îmi doream de mult o asociație a mea și, într-un final, acest vis a devenit realitate.
- Avem rugămintea să ne spui câte ceva despre tine și despre motivația care a stat în spatele lansării campaniei „Adoptă o scrisoare”, dar și despre oamenii care te-au sprijinit.
- În urmă cu mulți ani, am început împreună cu Diana, sora mea, să strângem lucrușoare pentru copiii din mediile defavorizate, iar acum putem spunem că suntem peste 100 de voluntari din țară și din străinătate implicați în cele trei campanii desfășurate anual. Pentru că dorința noastră de a ajuta nu se rezumă doar la perioada Sărbătorilor de iarnă.
- De ce ați ales pentru promovare acest concept „Adoptă o scrisoare”? Ce semnificație are?
- „Adoptă o scrisoare” și „Crăciun pentru bunici” au fost lansate pentru prima dată în urmă cu trei ani, ideea aparținând unei bune prietene. Eu am 30 de ani, lucrez în mediul privat și campaniile le desfășurăm toți voluntarii în timpul liber. În scrisorile către Moș Crăciun, copiii își lasă o părticică din suflet și astfel cred că donatorii empatizează mult mai bine cu beneficiarii. Însă trebuie să știți că în spatele acestor scrisori stă o muncă titanică. Practic, pregătirile noastre încep din luna septembrie.
Anul acesta vor fi 6.000 de beneficiari
- Cine sunt cei care se bucură de donațiile pe care reușiți să le strângeți?
- Beneficiarii sunt vârstnici și copii cu vârste până la 18 ani. Bineînțeles, doar o parte dintre aceștia au scris scrisori.
- Câte scrisori ați primit în campaniile anterioare, dar și anul acesta?
- Anul acesta, dintr-un total de 6.000 de beneficiari, am avut aproximativ 1.500 de scrisori. Cei la care vor ajunge aceste donații sunt oameni din județele Arad, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Timiș, Ilfov, Neamț și Vaslui (cea mai mare parte). Încercăm să luăm beneficiari în funcție de zone, astfel ca logistica să nu ne coste foarte mult.
- Puteți reda un fragment dintr-o scrisoare primită și care v-a impresionat în mod deosebit?
- „Mama nu are mălai” e fragmentul care mi-a dat fiori, cu atât mai mult cu cât o cunosc personal pe fetița care a scris acest lucru. Niciun copil nu ar trebui să aibă astfel de griji. Sunt multe cazuri dramatice pe care le-am descoperit, dar de fiecare dată cel mai mult mă impresionează copiii care sunt nevoiți să muncească pentru hrană de la vârste fragede.
„Colaborăm cu asistenți sociali, profesori, preoți”
- Cum ați reușit să faceți cunoscută campania dumneavoastră în rândul copiilor nevoiași? Cum au aflat, de fapt, că pot scrie o scrisoare adresată lui Moș Crăciun?
- Colaborăm în fiecare campanie cu asistenți sociali, profesori, preoți. Ei merg la copiii nevoiași din comunitățile lor și îi încurajează să îi scrie lui Moș Crăciun, adună aceste scrisori de la toți copii și ni le trimit. Din păcate, timpul limitat nu ne permite să primim scrisori chiar de la toți, dar și cei care nu au scris fac parte din aceeași categorie și primesc donații.
- Care a fost feedback-ul campaniei în anii anteriori?
- În fiecare campanie ne-am depășit țintele propuse, iar reacția beneficiarilor a fost emoționantă și nu de puține ori am fost întâmpinați cu lacrimi de bucurie.
- Câte donații s-au strâns și în ce constau acestea?
- De Crăciun se strâng în general jucării, dulciuri, alimente, produse de igienă, haine, toate noi. Din punct de vedere cantitativ, anul trecut am livrat patru camioane cu ajutoare.
- În preajma Sărbătorilor oamenii devin mai empatici, sunt mai atenți la nevoile celor de lângă ei. Cum să facem să păstrăm această notă de altruism și în restul anului?
- Din fericire, noi ne-am convins că mobilizarea este exemplară la fiecare campanie, indiferent de momentul anului. La începutul anului școlar, spre exemplu, cu ajutorul oamenilor buni, am reușit să împărțim peste 3.000 de ghiozdane complet echipate.
Fiecare gest făcut din suflet este apreciat
- Care a fost concluzia acestei experiențe numite „Adoptă o scrisoarea”? Au românii acest simț al implicării voluntare, al donațiilor?
- Da, oamenii își doresc să ajute, dar, cum e și normal, caută organizatorii care dau dovadă de cea mai mare seriozitate și transparență.
- Din ce categorii sociale au fost cei care au răspuns apelului tău de a dona?
- De la bătrâni singuri care au venit cu un borcan cu zacuscă dăruit cu tot sufletul până la persoane publice, milionari din Top 300. Indiferent de valoarea donației, fiecare gest făcut din suflet este la fel de apreciat.
- Mi-a plăcut foarte mult o afirmație a ta, și anume că empatia se învață. Este adevărat acest lucru?
- Cred că e foarte important felul în care educăm copiii și le insuflăm anumite valori. Copiii sunt ca un burete care absoarbe informațiile și comportamentele observate la adulți.
Propagarea binelui, cea mai mare realizare a campaniei
- Ce sentiment ai trăit când la final ți-ai dus la bun sfârșit misiunea?
- Sunt conștientă că prin cadouri făcute de trei ori pe an nu le schimbăm viața beneficiarilor, dar le putem schimba percepția asupra ei. Ca exemplu, sunt copii care spun nu de puține ori că vor să ajungă precum cei care au donat, să-și depășească condiția și să întoarcă binele primit. Pentru bătrâni, e o rază de speranță și de bucurie că cineva încă se mai gândește la ei. Propagarea binelui e în fond cea mai mare realizare în aceste campanii.