de Simona Soare Ghișea şi Daniel Şuta
Persoanele mai sensibile care vizitează capitala Franţei pot fi afectate de un sentiment profund de dezamăgire, ce se manifestă în special în rândul japonezilor. Bariera culturală și lingvistică, străzile prea înguste și încurcate, interacțiunile cu cerșetorii sau cu localnicii neprietenoși pot declanșa o reacție ciudată, întâlnită sub denumirea de „sindromul Paris”. Această tulburare se poate manifesta inclusiv prin halucinații, ritm cardiac crescut, atacuri de panică și ostilitate față de parizieni.
O capitală rece și impersonală
Capitala Franței este bogată în obiective istorice și culturale. Aici se află Turnul Eiffel, Arcul de Triumf, Catedrala Notre-Dame, precum și Luvrul, cel mai vizitat muzeu din lume. În ciuda bogăției culturale și arhitecturale, a numeroaselor restaurante cu stele Michelin, unii turiști se află în imposibilitatea de a se bucura de o excursie de vis în metropola franceză. Parisul este deseori asemănat cu un simbol al culturii europene, aici fiind întâlnite clișeele unei metropole occidentale arhetipale. Astfel, metropola este percepută de unii turiști ca fiind rece, impersonală și neprietenoasă. Ciocnirea culturală este extrem de mare, mai ales pentru asiatici. Așa se face că sindromul Paris a reprezentat subiectul studiului din jurnalul francez de psihiatrie „Nervure” din 2004, coordonat de psihiatrul japonez Hiroaki Ota. Efectuat între anii 1988 și 2004, studiul a relevat faptul că 63 de pacienți au fost spitalizați în acea perioadă, din cauza acestui sindrom. Totuși, mulți dintre ei suferiseră în prealabil de tulburări psihice. În 2011, alţi 20 de turiști japonezi cu acest sindrom au fost spitalizaţi pentru o perioadă de două săptămâni.
Unii turiști se simt dezorientați și deprimați
Sindromul Paris este considerat de unii specialiști o formă extremă de șoc cultural. Cei care se aventurează pentru prima dată în „Orașul Luminilor” suferă de căderi nervoase atunci când realizează că acesta nu este tocmai locul ideal, prezentat în fotografii, cărți și filme. Acest șoc cultural poate, în cazuri deosebit de grave, să conducă la dezorientare, deprimare și iritabilitate. Unii dintre turiști, se simt chiar afectați din punct de vedere fizic, acest sindrom manifestându-se și prin transpiraţie, halucinaţii, senzaţie de persecuţie, ameţeală. Din cauza felului în care oraşul este prezentat în mass-media, în special cea din Asia, mulți dintre vizitatorii japonezi aşteaptă să vadă un Paris prietenos, liniştit, cu orchestre la colţuri de stradă, însă când ajung acolo, îşi dau seama că realitatea este diferită. „Șocul cultural este o boală care rezultă din pierderea sensului, provocată de faptul că oamenii dintr-o realitate simbolică se găsesc imersați în- tr-o altă realitate”, a scris, într-un articol, Rachel Irwin, cercetător în domeniul științelor culturale la Universitatea Lund din Suedia.
Ambasada Japoniei a înfiinţat o linie telefonică specială
Anual, zeci de turişti japonezi sunt în aşa măsură afectaţi de şocul cultural, la vizitarea Franţei, încât Ambasada Japoniei la Paris a înfiinţat o linie de telefon, ce funcţionează nonstop. Astfel, turiştii afectaţi pot solicita ajutor şi pot fi îndrumaţi la un spital, în cazul în care au nevoie de tratament medical. Un taximetrist nemanierat sau un chelner parizian care ridică vocea la clienţi, fiindcă aceștia nu vorbesc fluent franceza, ar putea să constituie niște inconveniente minore pentru un turist european, puternic angrenat în cultura vestică. Pe de altă parte, pentru un japonez obișnuit cu o societate politicoasă și amabilă, în care extrem de rar se strigă sau au loc schimburi de replici acide, astfel de situații pot reprezenta provocări dificil de suportat și de gestionat. În cazurile mai severe, ambasada deleagă un medic psihiatru care să însoţească turistul înapoi în Japonia, cu avionul. În 2006, Ambasada Japoniei din Paris a repatriat cel puțin patru turiști, inclusiv doi care se plângeau că în camerele lor au fost instalate microfoane și că sunt ținta unei conspirații. Mai mult, în presă, a fost prezentat cazul unui bărbat care era convins că este Ludovic al XIV-lea și cel al unei femei care susținea că este atacată cu microunde. Potrivit specialiștilor, sindromul Paris este vindecabil prin întoarcerea persoanelor respective în țara natală.
Subiect de polemică printre specialişti
Cauzele sindromului Paris reprezintă un subiect care generează controverse în rândul experților. Totuși, specialiștii au căzut de acord că unii factori precum personalitatea, sănătatea psihică și chiar experiențele persoanelor afectate joacă un rol definitoriu în experimentarea acestui sin- drom. Un studiu din 2014 realizat de prestigioasa revistă Condé Nast Traveler a catalogat Parisul al patrulea cel mai neprietenos oraș din lume. Totodată, un studiu din 2020, realizat de revista CEOWORLD, a acordat Parisului titulatura de cel mai nepoliticos oraș din Europa. În plus, un sondaj din 2021, realizat de InterNations, o organizație dedicată persoanelor care se relochează, a concluzionat că Parisul este al treilea cel mai puțin prietenos oraș din Europa pentru expatriați.