de Traian Mihai
A fost o artistă emblematică în muzica populară românească, melodiile ei fiind cunoscute şi îndrăgite chiar şi astăzi. Dar destinul său a fost trist, pentru că a plecat în Cer la doar 42 de ani, când era în plin succes artistic. Vestea neaşteptată a morţii Ilenei Sărăroiu - de la a cărei naştere se împlinesc, la 25 septembrie, 87 de ani - a şocat nu doar publicul, ci şi lumea muzicii. Nimeni nu bănuia că artista ascundea de mulţi ani un secret care, de fapt, a fost motivul morţii sale, aşa apărând unele speculaţii, unele invenţii macabre care au devenit... „legendă”. După un timp, s-a aflat adevărul, dar - din păcate - el nu a fost adus, la acea vreme, la cunoştinţa publicului. Astfel că şi în prezent există oameni care mai cred în acea „legendă”.
„Majoritatea melodiilor mele imprimate în radio şi pe discuri sunt culese de la tata”
Ileana Sărăroiu a venit pe lume la 25 septembrie 1936, în satul Valea Voievozilor, comuna Răzvad, judeţul Dâmboviţa. În vremea în care alţi copii din satul ei se jucau în faţa porţii, ea deja învăţa cântece populare. „Am început să cânt din clasa I, la serbări. O ascultam la difuzorul din casă pe Ioana Radu, îi ştiam toate melodiile, inclusiv romanţele”, mărturisea Ileana, amintindu-şi anii copilăriei. Avea 11 ani când urca pe scena Căminului cultural din localitatea natală, iar câţiva ani mai târziu, deja cânta la Casa de cultură din Târgovişte. „Prima melodie cântată pe scenă, când eram elevă de liceu, la Târgovişte, a fost «De la moară pân’ la gară»”, povestea Ileana. Ea mărturisea că talentul muzical l-a moştenit de la tatăl său. „Tata cânta superb, majoritatea melodilor mele imprimate în radio şi pe discuri sunt culese de la tata”, spunea artista, adăugând că melodia sa preferată este „Satule, vatră frumoasă”. Ileana mărturisea că şi melodia „Neică, mă, de-ar veni luna lui mai/ Să mă plimb din plai în plai” îi era foarte aproape de suflet, explicând: „Cântecul acesta are imaginea tatălui meu când ieşea pe prispă, la noi, la ţară, se uita pe cer primăvara, să vadă dacă poate să înceapă munca, dacă se înseninează sau nu. Îmi aminteşte de zorii zilei din copilăria mea”.
Primul disc - un mare succes, care i-a adus popularitate
După debutul local, la Casa de cultură din Târgovişte, Ileana a urmat cursurile Şcolii populare de artă din acelaşi oraş, apoi a plecat la Bucureşti. A avut şansa de a fi remarcată de Harry Negrin (n.r. - scriitor şi textier), care a intuit potenţialul său artistic şi a recomandat-o Teatrului „Ion Vasilescu”, unde a fost angajată. „Melodia cu care m-am lansat pentru marele public românesc era «Ţi-o părea puiule bine, că nu mai vorbeşti cu mine...»”, îşi amintea Ileana Sărăroiu. De la Teatrul „Ion Vasilescu”, ea a făcut alţi paşi spre marea carieră - a fost angajată în Ansamblul de Cântece şi Dansuri al Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, apoi în Ansamblul Aviaţiei, iar la 28 de ani a devenit membră al Ansamblului „Ciocârlia”. Tot atunci, Ileana a imprimat primele melodii la Radio Bucureşti. Doi ani mai târziu, se lansa primul ei disc la Electrecord, care a fost un mare succes şi i-a sporit popularitatea. Apoi a cântat la restaurantele hotelurilor „Athénée Palace” şi „Intercontinental”, după care au început turneele în ţară şi în străinătate. Dacă Ileana Sărăroiu a deţinut o „reţetă magică” pentru a intra în lumea muzicală a acelor ani, probabil „reţeta” a fost alcătuită din tehnică vocală, perseverenţă, determinarea de a deveni un artist complet, dar şi studierea cu atenţie a modelelor pe care le-a admirat - Maria Tănase, Ioana Radu şi Rodica Bujor.
Spectacole, turnee, apariţii la radio şi televiziune. Şi s-a îndrăgostit
Imediat au început turnee în ţară şi în străinătate, prezenţele sale în numeroase emisiuni ale Radioteleviziunii Române şi imprimarea cântecelor la casa de discuri Electrecord şi la Radio. Totodată, şi-a îmbogăţit repertoriul cu cântece populare culese din zonele munţilor Bucegi şi Făgăraş. Tot în acea perioadă, s-a îndrăgostit de Mircea Cîmpeanu - baschetbalist - şi s-au căsătorit. Ileana mărturisea că a fost norocoasă când a întâlnit un astfel de bărbat. „Să le dea Dumnezeu tuturor femeilor un bărbat ca al meu!”, spunea ea. Dăruirea totală pentru muzică şi tehnica vocală i-au permis să abordeze genuri muzicale diverse: cântece populare, cântece de petrecere, romanţe, muzică uşoară. Totuşi, specialişti muzicologi o consideră una dintre cele mai mari interprete de romanţă, după surorile Ioana Radu şi Mia Braia. Iar publicul a numit-o „crizantema de aur” a muzicii româneşti.
Finalul vieţii sale, dedicată muzicii, a fost pe scenă
Ileana Sărăroiu a sosit, în seara de 12 mai 1979, la ora 22:00, în comuna Unirea din judeţul Călăraşi, fiind invitată la nunta tinerilor Liliana şi Gheorghe Ispas, pentru a susţine un recital. Ileana a spus că e obosită şi ar vrea să bea o cafea. Apoi a început să cânte. „Elegantă, cu o rochie bleu, având părul lung strâns într-o coadă, a urcat pe scenă. A cântat aproximativ 45 de minute, iar după melodia «O bătrână într-o gară», le-a spus nuntaşilor că nu mai poate cânta, întrucât se simte rău. A fost dusă într-o altă încăpere, iar doi medici care se aflau la nuntă au încercat să-i acorde primul ajutor până la sosirea ambulanţei”, povestea ulterior Liliana, mireasa de la acea nuntă. Din nefericire, firul vieţii sale s-a oprit în acea noapte, în ambulanţa care o transporta către Călăraşi. În urma autopsiei, medicii au constatat că avea un anevrism cerebral netratat, care i-a provocat un accident vascular cerebral. Ileana ştia că are acest anevrism, dar a refuzat să se opereze, de teamă. Şi a ţinut secret acest lucru. Trupul ei a fost ţinut o săptămână la morga din Călăraşi, întrucât Procuratura a făcut o anchetă, pentru a stabili condiţiile şi motivele decesului. Apoi a fost înmormântată la cimitirul „Sfânta Vineri” din Bucureşti.
A avut o premoniţie legată de moarte?
Steliana Baruţ, vecină şi consăteancă din Valea Voievozilor, spunea că Ileana Sărăroiu avea „o bunătate rar întâlnită, era generoasă. O impresionau foarte mult femeile în vârstă. Când venea acasă, deschidea uşa, se aşeza pe un scaun şi cânta. A iubit muzica, a iubit publicul, iar cântecele ei sunt şi acum pe buzele românilor”. Vecina Ilenei mai amintea un moment bizar. „În anul în care a murit, a venit acasă înainte de Paşte, în Joia Mare. Sora ei, Maria, a întrebat-o de ce a venit mai devreme, o aşteptau sâmbătă. «Am avut un vis - a venit tata şi m-a întrebat: «Dar tu nu mai vii pe acasă?». I-am răspuns: «Tată, nu am timp». Iar tata mi-a zis: «Lasă, că vin eu să te iau», i-a spus Ileana surorii sale”.
Adevărul despre „legenda” deshumării artistei
După moartea Ilenei Sărăroiu, au apărut tot felul de zvonuri - paznicii din cimitir spuneau că s-ar fi auzit zgomote dinspre mormântul artistei, alţii afirmau că ar fi fost deshumată şi s-ar fi constatat că ar fi fost doar în moarte clinică atunci când a fost îngropată. „În jurul morţii ei s-au ţesut o mulţime de legende. E adevărat că după o săptămână de la înmormântare, fratele şi soţul Ilenei au deshumat-o, întrucât mormântul ei se afla la doi metri de toaleta cimitirului. S-a făcut o altă groapă, pe aleea principală, şi a fost mutat acolo sicriul, fără să se deschidă capacul. S-a spus că ar fi fost găsită răsucită în sicriu şi că ar fi fost înmormântată aflându-se în moarte clinică. Este imposibil, i se făcuse deja autopsia şi fusese îmbălsămată”, explica Maria Dragomiroiu, care a fost foarte apropiată de Ileana Sărăroiu. Aceste zvonuri au fost infirmate şi de Gheorghe Turda: „Nu este adevărat, sunt doar minciuni băbeşti. Familia i-a mutat mormântul pentru că era foarte aproape de o toaletă. Au adus-o spre aleea principală, la intrarea în cimitirul «Sfânta Vineri» de pe Calea Griviţei. Acesta este adevărul, restul sunt legende înfricoşătoare, de prin cimitire”.
Maria Ciobanu s-a căsătorit, după doi ani, cu soţul Ilenei
Maria Ciobanu spunea că a fost bună prietenă cu Ileana Sărăroiu, adăugând că moartea acesteia a fost un şoc pentru ea. Apoi a încercat să-l scoată din casă pe soţul Ilenei, Mircea Cîmpeanu, pentru că el suferea foarte mult. „Îl luam la nunţile unde cântam, pentru că avea staţie şi maşină, ca să-i mai ocup timpul, fiindcă suferea cumplit. El şi Ileana s-au iubit foarte mult”, povestea Maria Ciobanu. Ea a dezminţit zvonurile potrivit cărora că ar fi avut o relaţie cu soţul Ilenei înainte de moartea ei. „Nici nu m-am gândit vreodată că eu mă voi mărita cu acest om. Ileana a murit în 1979, iar noi suntem împreună din 1981. Am iubit-o atât de mult pe Ileana, încât cu greu i-am acceptat lui Mircea cererea în căsătorie”, declara Maria Ciobanu. Ea şi Mircea Cîmpeanu sunt căsătoriţi de peste 40 de ani.
„Mi-a fost colegă şi o prietenă foarte bună, ne povesteam absolut orice. Dacă eu mă trezeam cu un disconfort, o sunam pe ea şi îmi trecea. Avea harul de a te face să te simţi bine în orice moment. Noi mergeam foarte des la teatru. Ţin minte că odată a râs atât de tare, la o piesă, încât ne-au dat afară din sală. După spectacolele de la teatru, ne plăcea foarte mult să mergem la «Capşa», unde o luam de la capăt cu râsetele“ (Irina Loghin)Maria Dragomiroiu: „Ileana Sărăroiu m-a ajutat să devin cunoscută“
Maria Dragomiroiu a fost foarte legată de Ileana Sărăroiu. S-au cunoscut în 1974, înainte de examenul de Bacalaureat al Mariei. Apoi Ileana Sărăroiu şi soţul ei, Mircea Cîmpeanu, au fost naşi de cununie ai Mariei cu primul soţ, Ion, şi i-au botezat copiii, Ileana şi Mircea. Tot Ileana Sărăroiu a fost aceea care a susţinut-o, a încurajat-o, i-a întins o mână de ajutor Mariei pentru a se lansa în muzica populară şi a deveni cunoscută publicului. „Am avut norocul să mă intersectez, la începutul carierei mele, cu oameni valoroşi care m-au ajutat să devin cunoscută. Prima a fost naşa mea, Ileana Sărăroiu, care m-a luat de mână şi m-a prezentat Florentinei Satmari (n.r. - realizator de programe TV), spunându-i: «Florenţico, am o fată frumoasă, care cântă bine, te rog să ai grijă de ea». Şi astfel, lansarea mea oficială a avut loc în programul de televiziune al Revelionului din 1979, unde m-a luat Florentina. Aveam 23 de ani. Tot ele mi-au ales pentru acest program o rochie neagră, cu broderie din pietre şi paiete, foarte frumoasă. Iar la filmare, au avut o idee extraordinară - veneam spre camera de filmare cu spatele, deci mi se vedea părul despletit, iar când am început să cânt, m-am întors cu faţa. Mi-au spus că am fost prima artistă de muzică populară care a cântat la televizor cu părul desfăcut. Apoi am continuat să apar în emisiuni de televiziune realizate de Florentina Satmari, aproape săptămânal, ceea ce m-a ajutat să devin cunoscută, pentru că tot poporul român se uita la televizor”, povestea Maria. Ea mărturisea că Ileana Sărăroiu a vrut s-o înfieze pe micuţa Ileana, fiica Mariei. „Naşa îmi tot spunea: «Dă-mi-o mie pe Ileana, că tu mai faci copii!». Ea nu putea să aibă un copil, pierdea sarcina... Aş fi făcut orice pentru ea, dar nu am putut să-i dau o părticică din sufletul meu! Când Ileana avea 1 an şi 6 luni, pe 31 decembrie 1977, m-am întâlnit întâmplător cu naşa, în faţa Magazinului Unirea. Ea ne-a luat în magazin şi a îmbrăcat-o pe Ilenuţa mea din cap până-n picioare. Era atât de bună, de darnică şi de sufletistă!”, îşi amintea Maria Dragomiroiu.