de Dana Purgaru
- Un obiect tăinuit poate da peste cap teoria evoluţionistă
Este un corp metalic, alcătuit dintr-un aliaj mai puţin obişnuit şi are… câteva sute de mii de ani. Da, aţi citit bine! Obiectul, descoperit în România acum aproape patru decenii, provine de pe vremea când eram... maimuţe, iar acum este învăluit în întuneric şi mister.
Cercetătorii au rămas muţi de uimire
În 1973, în Transilvania, lângă Aiud, au fost găsite trei obiecte acoperite cu un strat considerabil de nisip. Acestea au fost duse cu atenţie la Cluj-Napoca şi au fost examinate de specialişti. În faţa lor se aflau o bucată de humerus şi o porţiune din măseaua unui mastodont tânăr. Nimic neobişnuit pentru nişte lucruri găsite într-unul dintre bazinele paleontologice europene cele mai bogate în oseminte de proboscidieni primitivi. Însă, cel mai ciudat obiect, care părea să fie un topor de piatră, s-a dovedit a fi, după îndepărtarea stratului pietrificat de sediment, un... corp metalic. Un tip de ciocan, după aparenţe, de 2,3 kg şi cu dimensiuni de 20,5 x 12,5 x 6,8 cm. Oamenii de ştiinţă au rămas muţi de uimire.
O piesă dintr-un ansamblu funcţional?
Descoperirea a fost prezentată de cercetătorul român Florin Gheorghiţă în cartea sa „Enigme în Galaxie”, şi apoi reluată de Dan Apostol în cartea „Din tainele naturii” şi în alte publicaţii. „Obiectul prezenta două goluri cilindrice - de diametre diferite - practicate astfel încât golul cu secţiunea mai redusă penetra către baza celuilalt, perpendicular. Golul cu diametrul mai mare a permis să se remarce o anumită ovalizare a părţii sale inferioare - efect ce părea a fi produs de un ax cu cap rotunjit - cu care s-ar fi asamblat. Pe suprafaţa sa inferioară şi lateral, obiectul prezenta urme ale unor lovituri repetate, dintre care unele au fost foarte puternice. Toate detaliile remarcate au indicat faptul că piesa a făcut parte dintr-un ansamblu funcţional”, potrivit lui Florin Gheorghiţă.
Provine de acum câteva sute de mii de ani
Dar care este vârsta ciudatului obiect? Ei bine... în jur de câteva sute de mii de ani, au concluzionat oamenii de ştiinţă! Ei au calculat acest lucru după structura aliajului, care se deteriorase. Suprafeţele exterioare erau oxidate până la adâncimea de un milimetru, deşi, în timp, aluminiul se acoperă, de obicei, cu un strat superficial de oxid protector, care opreşte propagarea fenomenului în masa metalului. De asemenea, stratul sedimentar sub care a fost găsit obiectul măsura peste zece metri grosime.
Aluminiu la acea vreme?
Şi enigma s-a adâncit când a fost studiat materialul din care era alcătuit straniul obiect. „Din buletinul emis de centrul de cercetări al ICPMNN Măgurele rezultă că metalul din care fusese uzinată piesa era de fapt un aliaj complex, format din 12 elemente diverse, dozate în diferite procente. Elementul principal era aluminiul (89%)! Restul elementelor componente sunt următoarele (în ordinea mărimii procentelor determinate): cupru (6,20%), siliciu (2,84%), zinc (1,81%), plumb (0,41%), staniu (0,33%), zirconiu (0,2%), cadmiu (0,11%), nichel (0,0024%), cobalt (0,0023%), bismut (0,0003%), argint (0,0002%), galiu (urme). Deci piesa respectivă a fost prelucrată dintr-un aliaj de aluminiu... Cum este posibil aşa ceva însă, când acest metal a început să fie produs, de fapt, abia la sfârşitului secolului al XIX-lea, singurul procedeu industrial fiind şi astăzi electroliza aluminei topite?”, s-a întrebat, retoric, cercetătorul român.
Autorităţile îl ţin ascuns
Din păcate, studiul acelei piese s-a oprit la analiza compoziţiei chimice, iar acum se află în depozitele Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei, din Cluj. La un moment dat, parcă intrase în pământ din nou până când a fost regăsit, cu greu, după 12 ani de la descoperire, de o echipă a fostei reviste „RUFOR”, la Cluj-Napoca. Apoi obiectul a fost prezentat în cadrul unei expoziţii temporare, dar după numai câteva zile a fost retras, în mod inexplicabil, chiar dacă expunerea acelei mici piese ar aduce mii de vizitatori din toată lumea.
Parte a unei aeronave sau a unui robot?
Una dintre teoriile vehiculate despre această uimitoare descoperire susţine că „piesa de la Aiud” este „talpa” suportului de aterizare al unui aparat de zbor. Conform unei alte teorii, acesta ar fi, de fapt, extremitatea membrului inferior al unui robot. „Aceste teorii sunt sprijinite de forma propriu-zisă a obiectului şi de o serie de alte elemente, cum ar fi golurile interioare evident uzinate, urmele imprimate sau aşchierile de pe feţele şi muchiile inferioare (n.r. - ceea ce indică), preocuparea constructorilor de a-i asigura, printr-o dimensionare adecvată, stabilitatea şi fermitatea la contactul cu solul”, a scris Dan Apostol în cartea sa „Din tainele naturii”.
Iată câteva exemple asemănătoare, uluitoare:
- În mormântul din Chou-Chou, China, al generalului Ciu-Su (265-316 e.n.) au fost găsite catarame de centură făcute dintr-un aliaj de aluminiu (85%), cupru (10%) şi mangan (5%). Şi aceasta este o ciudăţenie, deoarece nu se ştie cum au putut descoperi (şi ulterior uita) chinezii antici metalurgia şi procedul de obţinere a aliajelor de aluminiu;
- În 1844, sir David Brewster a raportat că într-un bloc de gresie din cariera Kingoody Quarry s-a găsit un cui încastrat în piatră. Aparent nimic ciudat, însă roca are între 360 şi 480 de milioane de ani. Foarte ciudat, ţinând cont că primii strămoşi ai oamenilor sunt plasaţi în terţiarul cuprins între 70 şi un milion de ani în urmă;
- La 22 iunie 1844, London Times a anunţat că într-un bloc de piatră din zona Tweed a fost descoperit un fir de aur încastrat într-o rocă din Carbonifer. O altă bijuterie s-a găsit în 1891. Atunci, The Morrisonville Times relata că o localnică a găsit într-o bucată de lemn un lanţ din aur de 8 carate. Geologii au concluzionat atunci că acel cărbune avea între 260 şi 320 de milioane de ani;
- La 5 iunie 1852, după o explozie dirijată la Meeting House Hill, în Dorchester, au apărut din stâncă resturi dintr-un obiect metalic. După restaurare s-a dovedit că era un... clopot, potrivit revistei „Scientific American”. Geologii au apreciat că roca în care a fost găsit are peste 600 de milioane de ani;
- În anul 1869, într-o mină de cărbuni din Ohio, Statele Unite ale Americii, a fost descoperită o placă de ardezie încastrată în cărbune, situată la o adâncime de 30 de metri. Pe ea sunt gravate mai multe semne nedescifrate, iar vechimea a fost stabilită la 250 de milioane de ani;
- În 1871, Wiliam E. Dubois, de la Institutul Smithsonian, a raportat găsirea unor obiecte la 38 de metri adâncime. Printre ele se afla o piesă metalică asemănătoare unei monede, ornamentată pe ambele feţe cu imaginea unor personaje, dar şi cu nişte inscripţii nedescifrate. Vârsta rocii? Tot circa 200.000.000 de ani;
- La data de 2 aprilie 1897, Daily News din Omaha anunţa că într-o mină de lângă Webster City, Iowa, la 40 de metri adâncime, s-a găsit o piatră paralelipipedică, de 60 x 30,5 x 10,2 cm, ornamentată cu romburi. În centrul fiecăruia dintre acestea era cioplit câte un chip de bătrân. Conform geologilor, acele roci sunt tot din Carbonifer.